Fără îndoială, Anastasia Steel este o victimă. Nu contest deloc asta. Ea este femeia pură care se sacrifică pentru iubire, având rolul „de a vindeca şi de a umaniza pe bărbatul prins în mrejele întunericului”. Aceasta este descrierea făcută de Molocea Andreea (blogger adevarul.ro), apelând la un motiv literar din secolul al XIX-lea

Nu de o virgină tămăduitoare şi providenţială are nevoie în vremurile noastre un bărbat „stricat în 50 de nuanţe". O femeie puternică, cu experienţă de viaţă, l-ar fi dus de mână pe Christian Grey la cel mai apropiat cabinet psihologic. Dar în felul acesta nu s-ar fi scris trei volume ale unui bestseller. 

„Fifty shades of Grey" este o poveste despre cum consecinţele negative ale unor traume suferite în copilărie, neconfruntate la timp, ajung să pună stăpânire pe comportamentul unei persoane. Cu toate că este un bussinesman de succes, Christian Grey nu poate fi considerat un om împlinit. Este incapabil să îşi controleze pornirile sadice şi să aibă relaţii normale cu femeile. Într-o epocă în care normalitatea este vag definită, stilul de viaţă al personajului principal face subiectul unui film de succes. 

Inocenta şi simpatica Anastasia a crezut iniţial că în misterioasa "cameră de joacă" se află un Xbox. Acolo, Christian îşi construise propriul univers, detaşat de orice fel de convenţii. Acesta are o manieră inedită de abordare şi înţelegere a relaţiilor intime, parcurgând foarte uşor drumul de la sublim la ridicol. Este un soi de „gamificare” a sexului, descrisă cu lux de amănunte de către scriitoarea britanică E.L. James. Un melanj de instincte primare- sexul, violenţa şi dorinţa de putere, poartă denumirea generică de BDSM (Bondage & Discipline, Dominance & Submission, Sadism & Masochism). În urmă cu 200 de ani, Marchizul de Sade era încarcerat pentru acest gen de practici. 

Dar Christian Grey nu este nici pe departe un libertin şi nici vreun revoluţionar. Teribilismul specific vârstei este un paliativ pentru problemele sale de ordin psihologic, pe care le ignoră inconştient. Nu poate să înţeleagă ideea de intimitate cu o femeie (refuză orice fel de contact fizic în afara actului sexual, de aici şi acel bizar contract semnat cu Anastasia). 

Teama de intimitate este o problemă des întâlnită în vremurile noastre, având o acoperire ce poartă numele de celibat. Celibatul este o scuză excelentă. În plus, Internetul a oferit o şansă nesperată: relaţiile on-line.  

În secolul al XIX-lea, mamele îşi sfătuiau fiicele să nu îşi dezvăluie prea uşor sentimentele faţă de parteneri. Dacă este să ne luăm după filmul „Fifty shades of Grey", tinerele femei ar trebui în primul rând să fie îndemnate ca la începutul unei relaţii să nu semneze nimic fără consultarea prealabilă a unui avocat. De asemenea, ne este oferită o interesantă perspectivă asupra fazelor unei legături sentimentale: urmărirea obsesivă a „prăzii", debutul relaţiei, descoperirea punctelor slabe a partenerului şi obţinerea de supunere oarbă. Sunt sărite câteva etape, nefiind obligatorie existenţa atracţiei fizice sau emoţionale reciproce, ci doar curiozitatea din partea celui mai puţin iniţiat. În lumea reală, o astfel de "idilă" nu se termină cu lacrimi şi regrete, ci cu un ordin judecătoresc. Indubitabil, este un element de noutate adus de „Fifty shades of Grey", care ar trebui să fie distribuit împreună cu mesajul „Nu încercaţi aşa ceva în timpul liber. Pot apărea efecte secundare, de ordin legal". 

Mulţi au semnalat asemănările flagrante pe care le are această producţie cinematografică cu „9 săptămâni şi jumătate", un film din anul 1986. Dar personajul Christian Grey nu are nimic din magnetismul lui John (jucat de actorul american Mickey Rourke), care dă o notă de distincţie unui scenariu identic. Extrem de amuzant este faptul că următoarele două părţi ale filmului „Fifty shades of Grey"  vor avea alt actor în rolul principal. Pe Jamie Dornan nu îl mai lasă nevasta să filmeze scene cu conţinut sexual explicit.