„Din culisele cinematografiei“. Cum le cerea Sergiu Nicolaescu bani pentru filme colegilor parlamentari: „Un leu pentru fiecare om care a vizionat filmele mele!“

„Din culisele cinematografiei“. Cum le cerea Sergiu Nicolaescu bani pentru filme colegilor parlamentari: „Un leu pentru fiecare om care a vizionat filmele mele!“

Sergiu Nicolaescu în Parlamentul României

Cel mai prolific cineast român a renunţat la rolul Regelui Carol I pentru că n-a primit acceptul lui Ion Caramitru de a filma la Castelul Peleş, modificând în ultimul moment scenariul peliculei care evoca victoriile din Primul Război Mondial, proiect la care visa încă din 1978. Nicolaescu s-a plâns, inclusiv de la tribuna Parlamentului, şi pentru faptul că nu i s-au alocat suficienţi bani.

Bătălia de la Mărăşeşti, din august 1917, a fost cea mai semnificativă victorie a armatei române în Primul Război Mondial, revista „Time“ notând chiar că „apărarea frontului la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârşită vreodată de români“.

Evocarea acestui moment într-un film de lungmetraj s-a numărat printre obiectivele lui Sergiu Nicolaescu încă de la finalul anilor ‘70. Una dintre stenogramele discuţiilor sale telefonice, datată 21 iunie 1978 şi aflată în dosarul de urmărire informativă deschis pe numele său la 8 februarie 1978, sub numele conspirativ de „Ştefan Nicolau“, arată că cineastul semnase deja un contract cu Casa de Filme nr. 5 pentru filmul „Mărăşeşti“, scenariul fiind scris de Vintilă Corbul şi Eugen Burada.

Pentru că Dumitru Fernoagă îl anunţase că nu are cum să introducă prea curând filmul în planul de producţie, Sergiu Nicolaescu discutase deja cu o altă casă de film, în intenţia de a-şi vedea cât mai curând proiectul materializat. Până la urmă, filmul nu s-a mai realizat deloc, până în 1989, cel mai probabil plecarea celor doi scenarişti în Franţa fiind argumentul decisiv pentru care povestea a rămas „la sertar“.

După Revoluţie, ideea a revenit în prim-plan, dar de data aceasta Sergiu Nicolaescu a colaborat cu omul politic Corneliu Vadim Tudor, colegul său din Senat, la scrierea unui scenariu mult mai amplu despre participarea României la Primul Război Mondial. Cineastul ar fi vrut ca primele secvenţe ale filmului să prezinte Consiliul de Coroană din august 1914 – care a decis menţinerea ţării în neutralitate – şi profunda mâhnire din cauza căreia Regele Carol I avea să moară curând după.

„Port barbă, ceea ce înseamnă că pregătesc un rol“

Pe 25 iunie 1997, invitat fiind în emisiunea „Milionarii de la miezul nopţii“, Sergiu Nicolaescu afirma: „Port barbă, ceea ce înseamnă că pregătesc un rol. Este vorba despre un film care se petrece în Primul Război Mondial, vreau să joc rolul lui Carol I, pe care l-am mai jucat în 1977 (n.r: în serialul „Războiul independenţei“ şi lungmetrajul „Pentru Patrie“). În 1914, regele a murit. Eu îl voi juca pe rege în ultima perioadă a vieţii sale. Este o şansă uriaşă pentru un interpret - pentru că eu nu mă consider actor, n-am jucat decât rolurile care mi se potriveau - , să poată relua un personaj din urmă cu două decenii. Voi filma şi moartea regelui, Carol a murit de inimă rea şi există suficiente motive să se creadă că s-a sinucis. «Triunghiul morţii» se va numi filmul, dar deocamdată n-am banii...“. O bună parte a filmărilor au avut loc, într-adevăr, în vara anului 1997, dar Sergiu Nicolaescu n-a primit aprobarea pentru a filma la Castelul Peleş, aşa că scenariul a fost refăcut, cineastul renunţând la rolul bătrânului monarh şi atribuindu-şi-l în schimb pe cel al generalului Alexandru Averescu. La vremea respectivă, partidul politic din care făcea parte Nicolaescu (n.r: Partidul Democraţiei Sociale din România) se afla în opoziţie, iar la conducerea Ministerului Culturii, instituţie ce are în subordine Muzeul Naţional Peleş, se afla Ion Caramitru, relaţiile dintre cei doi fiind glaciale.

Până la urmă, Sergiu Nicolaescu l-a interpretat din nou pe Carol I, în docudrama „Carol I - Un destin pentru România“, care a avut premiera pe 9 mai 2009. De data aceasta cineastul a putut filma fără probleme atât la Castelul Peleş, cât şi la Palatul Cotroceni.

„Am dat aproape toţi banii care mi se cuveneau filmului“

De fapt, Caramitru n-a fost singurul rival care a încercat să-i pună „tălpi“ lui Nicolaescu, profitând de contextul anilor respectivi. Cineastul povestea, cu ocazia lansării peliculei: „Pornind de la «Dacii» am trecut cu filmele mai prin toată istoria României, dar nu m-am putut apropia de Primul Război Mondial. În primul rând din cauza revoluţiei ruse din 1917, care a avut o covârşitoare importanţă în desfăşurarea războiului şi în al doilea rând datorită  rolului jucat de Casa Regală. Regimul comunist evita cele două subiecte. După Revoluţie mi-am propus împreună cu Vadim Tudor să realizăm un film cu acest subiect. Filmul a fost făcut cu bani foarte puţini, ceea ce m-a obligat la filmări extrem de rapide. Eram la Mihai Bravu, un poligon militar, lângă Călugăreni, locul unde îmi desfăşuram filmările. Aveam peste 1.300 de militari M.Ap.N. şi jandarmi. Într-o dimineaţă nu au venit utilajele necesare filmărilor de la sudioul din Buftea. Am dat telefon directorului studioului proaspăt privatizat, Lucian Pricop, care mi-a răspuns că, dacă nu plătim în avans, a primit ordin să nu mai trimită echipa de filmare, pentru care aveam contract. Aşa ceva nu mai auzisem! În situaţii din acestea poţi face infarct! Am luat legătura cu studioul din Chişinău, care mi-a trimis în două zile o echipă de filmare şi utilajul necesar. Mai aveam zece zile de filmare când un coleg, Mircea Daneliuc, care devenise director RoFilm - producătorul filmului - dispune întreruperea filmărilor. Bineînţeles, eu mi-am văzut de treabă. Sunt chemat la Radu Gabrea, care era preşedintele Oficiului Naţional al Cinematografiei. Ce credeţi că mi-a cerut? Să-i dau în scris că voi termina filmările, altfel răspund cu averea personală. Nu mai erau bani pentru terminarea filmului. Trebuia să găsesc urgent o soluţie. Personal am dat aproape toţi banii care mi se cuveneau filmului, devenind astfel şi eu cofinanţator. Cred că este un caz unic la noi“. Nicolaescu a reuşit să-l convingă în cele din urmă pe Dan Voiculescu să devină producător al filmului, prin intermediul Antena 1 şi a mai obţinut sponsorizări importante şi de la Banca Naţională a României şi Bancorex.

„Un leu pentru fiecare spectator care a vizionat filmele lui Sergiu Nicolaescu“

De asemenea, regizorul şi-a pledat cauza, în repetate rânduri, şi în Parlamentul României, în cadrul dezbaterilor asupra proiectului legii bugetului de stat.

În şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 15 februarie 1999, Sergiu Nicolaescu afirma: „Cinematografia, în 1989, producea în jurul a 30 de filme pe an. În anul următor, s-a redus totul la jumătate, ajungând astfel încât în anii 1997-1998 să înceapă două filme şi să se termine doar două filme. În 1998, nu a început nici un film care să fie terminat în acelaşi an. Ca să fiu consecvent cu ceea ce am spus în domeniul televiziunii, este faptul că nu cunosc nici un producător privat în România, şi aceştia sunt, să zicem, vreo patru-cinci, care să fi făcut vreun film românesc în aceşti ani şi să fi câştigat un singur leu. Deci, cinematografia o admitem ca o parte a culturii româneşti şi, pentru diversitatea şi păstrarea acestei culturi româneşti, trebuie s-o ajutăm prin Parlamentul României, prin buget. Nu îndrăznesc să cer dublarea sumei. Deci, au fost acordate 13 miliarde, cinematografia a cerut 27. Nu îndrăznesc acest lucru. Vă cer, însă, domniilor voastre şi domnului ministru un gest, un gest simbolic: acordaţi, vă rog, un singur miliard pentru producţia de filme, ceea ce-mi va permite mie să dovedesc colegilor mei din cinematografie că timp de cinci minute Parlamentul s-a gândit la cinematografia românească. Imaginaţi-vă că, în acest moment, dumneavoastră aţi face cadou cinematografiei un leu pentru fiecare spectator şi telespectator care a vizionat filmele lui Sergiu Nicolaescu timp de 33 de ani, pe suprafaţa întregului glob“.

„Triunghiul morţii“ a avut premiera pe 21 mai 1999, la cinematograful „Patria“. Distribuţia a fost una de excepţie şi a reunit foarte multe nume mari, precum Silviu Stănculescu (Generalul Berthelot), Maia Morgenstern (Regina Maria), Ilinca Goia (Ecaterina Teodoroiu), Eusebiu Ştefănescu (Regele Ferdinand), Virgil Andriescu (Generalul Prezan), Cristian Şofron (Constantin Crăiniceanu), Matei Alexandru (Generalul Crăiniceanu), Ştefan Velniciuc (Colonelul Sturdza), Ştefan Bănică Jr. (Franz), Mihai Constantin (Jürgen), Ion Dichiseanu (Împăratul Wilhelm al II-lea), Iurie Darie (Feldmareşalul August von Mackensen), Vlad Ivanov (Ion Antonescu), Valentin Teodosiu (Sergentul Ailenei), George Alexandru (Gornistul Ailenei), Ernest Maftei (Bătrânul Purice) şi Constantin Cotimanis (Octavian Goga).

Discursul lui Octavian Goga a devenit viral

Una dintre secvenţele filmului „Triunghiul morţii“ recreează scena faimosului moment din Răcăciuni, unde Regele Ferdinand rosteşte discursul în care se anunţa reforma agrară. Tot aici, scenariştii au avut inspiraţia de a insera un fragment din jurnalul lui Octavian Goga, uşor modificat şi rostit în dialog cu generalul Averescu: „Vorbiţi de clasa noastră politică…Ei, bine, ea confirmă că am ajuns o ţară plină de secături, ţară minoră, căzută ruşinos la examenul de capacitate în faţa Europei. Aici ne-au adus politicienii ordinari, hoţii improvizaţi astăzi moralişti, miniştrii ce s-au vândut o viaţă întreagă, parlamentari contrabandişti…Nu ne prăbuşim, domnule general, nici de numărul duşmanului, nici de armamentul lui, boala o avem în suflet, există o epidemie înfricoşătoare de meningită morală, iar ţara trebuia să ajungă aici, târâtă pe marginea prăpastiei de unii conducători care sunt hoţi la drumul mare“. Dialogul este şi astăzi extrem de apreciat şi circulat periodic pe reţelele de socializare.

STENOGRAMĂ

Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 11 aprilie 1997
Continuarea dezbaterilor asupra proiectului legii bugetului de stat pe anul 1997

Sergiu Nicolaescu: Dacă-mi permiteţi, aş vrea în faţa domniilor voastre să fac o propunere, deşi mi s-a spus că nu am nici o şansă. Cinematografiei i-a fost acordat în cursul acestui an, pentru producţia de filme, 4,6 miliarde lei. Noi producem în cursul acestui an trei filme, dintre care două se află în finisare şi unul începe producţia în următoarele luni. Vreau să vă spun că materia primă, pelicula negativ şi pozitiv, banda magnetică şi prelucrarea lor, deci prelucrarea acestor materii prime, costă aproape un miliard. Vă imaginaţi, în această situaţie, că un film început, care îşi propune prezentarea pe ecran a unui moment al istoriei ţării noastre, extrem de important, este vorba de bătăliile de la Mărăşti-Mărăşeşti-Oituz, rămâne să fie făcut cu o sumă de bani cu totul şi cu totul insuficientă, nici măcar pentru materia primă şi pentru salariile celor care ar trebui să lucreze. În acest sens, vă supun domniilor voastre, propunerea de suplimentare, pentru Centrul Naţional al Cinematografiei, cu l,7 miliarde, care ar fi suficient pentru terminarea acestui film, în cursul anului acesta. Sigur, că în mod normal, ar trebui să indic de unde este suma. Domnule ministru, îmi pare rău, nu am competenţa să fac acest lucru. Sigur, că în ajutorul meu ar putea să sară, poate, Ministerul Culturii sau poate rezerva statului.

Petre Roman: Absolut nimeni nu cred că îndoieşte de competenţa, în materie de cinematografie a domnului senator Nicolaescu, dar, din păcate, trebuie să fiu de acord cu aceia care i-au spus că nu are nici o şansă, din cauză că într-adevăr acest amendament nu figurează ..., însă vocea dumnealui în chestiunea pe care a ridicat-o aici, sper să nu fie în pustiu. Susţin şi eu această cauză, dar nu cu mijloacele care ne stau la dispoziţie aici.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările