De la Na’vi din „Avatar“ la Quenya din „Hobbitul“: Cum inventezi o limbă?

De la „Star Wars“ la „Avatar“, niciun show sau film cu tematică fantasy care a beneficiat de un buget mare şi care merită văzut nu ar fi complet fără o limbă nou creată, care să fie discutată şi învăţată de către legiunile de admiratori înfocaţi.

Limbile inventate sau co-limbile, aşa cum au fost ele denumite, au fascinat întotdeauna publicul larg. Fanii francizei „Star Wars“ care ascultă cu atenţie cuvintele creaturilor îmblănite cunoscute sub numele de Ewoks din pelicula „Întoarcerea lui Jedi“ ar putea fi surprinşi atunci când vor afla că aud nişte cuvinte care nu provin dintr-o galaxie chiar atât de îndepărtată. Limba vorbită de către aceşti eroi de rang mai mic a fost, de fapt, un talmeş-balmeş ale unor limbi din Asia şi Africa. Ewokese nu a intenţionat niciodată să fie ceva mai mult decât o bolboroseală care să sune drăguţ, menţionează theguardian.com.

Ewokese este o limbă primitivă, care a apărut în 1983. Aceasta are la bază o dialect al unui trib nomad din Mongolia. Limbile africane au influenţat, de asemenea, inventarea ewokesei. Exemple de cuvinte şi expresii din această limbă sunt „Acha“ („Ok, în regulă“), „che womok!“ („ai grijă!“), „daboolhat“ („schimbă-te, fii diferit“), „luka“ („stele“) sau „tyeht danti?“ („ce s-a întâmplat?“).

Co-limbile nu reprezintă o noutate. De la Enochian, creată în secolul al XVI-lea, la Esperanto, care a apărut în zilele noastre, oamenii au inventat noi limbaje de sute de ani. Cu toate acestea, cererile de limbaje care să sune realist în film şi televiziune au dat lingviştilor avântul de a transforma acest hobby într-o profesie. Cu un apetit crescut de a învăţa co-limbi, apare întrebarea: Cum creezi un limbaj cu totul şi cu totul nou?

În timp ce fiecare lingvist are o metodă preferată de creaţie, cei mai mult încep prin a identifica cum va suna limba înainte de a explora vocabularul, gramatica, sintaxa şi semantica. Conform lui Christophe Grandsire-Koevoets, preşedintele Societăţii de Creere a Limbii, posibilităţile sunt limitate doar de propria imaginaţie. De la limbajele create special pentru roboţi, la forme de comunicare bazate exclusiv pe recunoaşterea unor culori, Grandsire-Koevoets declară că aceste co-limbi sunt la frontiera cercetării modalităţii prin care definim ce este limba, de fapt. Acesta se descrie ca fiind un creator naturalist al co-limbilor, interesat de inventarea unor idioame făcute pentru a fi vorbite de către fiinţe umane. 

J.R.R. Tolkien, scriitorul cărţilor „Hobbitul“ şi „Stăpânul Inelelor“, care stau la baza filmelor cu acelaşi nume reprezintă un nume cu sonoritate printre creatorii de limbaje. Odată cu romanele sale, scriitorul englez a creat un univers insolit, Pământul de Mijloc, populat de diferite neamuri: pitici, elfi, orci, căpcăuni, oameni, uriaşi, hobbiţi. Una dintre cele mai solide dovezi ale atracţiei lui Tolkien către lingvistică este faptul că acesta şi-a inventat propriile limbaje. În timpul vieţii sale, acesta a creat peste 20 de idioame, printre care sindarina sau quenya.

Multe nume ale personajelor şi locurilor din „Stăpânul inelelor“ au la bază cuvinte din limbile moarte sau de actualitate, menţionează National Geographic. Spre exemplu, numele lui Saruman derivă din anglo-saxonă, având rădăcina searu, care înseamnă trădare. Sauron derivă din Islandeză şi se traduce drept „murdărie“. „Mordor“ vine din anglo-saxonul „morthor - crimă“. „Pământul de Mijloc/ Middle Earth“ e legat de termenul „middan-geard“, care era numele Pământului în poeziile anglo-saxone, fiind considerat câmpul de bătălie dintre forţele binelui şi ale răului.

La numai 14 ani, Sylvia Sotomayor a inventat prima limbă care avea la bază limba elfilor a lui Tolkien. Din momentul în care aceasta a studiat lingvistica la universitate a devenit fascinată de caracteristicile universale ale tuturor graiurilor umane şi de posibilităţile existenţei unui vorbitor extraterestru. Curiozitatea a determinat-o să se întrebe: „Poţi avea o limbă fără verbe?“ Aşadar, 15 ani mai târziu, a început să experimenteze cu limba Kelen.

În timp ce anumite co-limbi precum Klingtoon şi Esperanto au fost făcute ca să fie vorbite, Kelen reprezintă un experiment lingvistic. Cu toate acestea, Sotomayor susţine că e vital pentru o limbă inventată să beneficieze de vorbitori, chiar dacă aceştia sunt imaginari.

Doug Ball, profesor de lingvistică la Universitatea de Stat Truman din Missouri, Statele Unite ale Americii, este de acord cu Sotomayor: „Este important să avem o identitate culturală în spatele limbii, pentru că nicio limbă nu există într-un vortex cultural“. 

În ciuda faptului că inventatorul limbii Skerre, o limbă care incorporează idei şi trăsături din latină, polineziană şi limba nativilor americani, nu vede cultura ca jucând un rol important în elementele mai mult abstracte ale gramaticii, acesta recunoaşte că poate influenţa vocabularul pe care alegi să îl incluzi.

„Vorbitorii mei imaginari sunt membrii unor grupuri de vânători care se situează într-un spaţiu asemănător unei pre-Americi de nord“, explică acesta. „Aşadar, aceştia nu au nevoie de un cuvânt pentru televiziune. Asta nu înseamnă că nu ar putea avea dacă ar fi cazul, dar în contextul spaţial şi de identitate al acestora, nu are niciun sens ca acest cuvânt să facă parte din vocabularul lor“.

A permite gramaticii şi vocabularului să evolueze dă un aer de autenticitate limbii. Dar ar fi nevoie ca aceste schimbări să vină din partea autorului sau din partea vorbitorilor din comunităţile active de învăţăcei ai co-limbilor?

Tim Stoffel este vorbitor de Na’vi, limba creată pentru filmul „Avatar“, dar şi de Dothraki, limba inventată pentru serialul HBO, „Urzeala Tronurilor“. În timp ce acesta recunoaşte că a fost un efort să păstreze limba Na’vi pură, sunt câţiva membri ai comunităţii de fani devotaţi şi vorbitori cărora le-ar plăcea să audă o versiune modernă a acestor limbaje.

Acesta este implicat într-un proiect care le permite membrilor comunităţii de vorbitori să dezvolte un nou vocabular pentru co-limbi. Oamenii pot sugera idei de cuvinte care, mai apoi, sunt revizuite de către un comitet. Dacă inventatorului Na’vi, Paul Frommer, îi place cuvântul, îl adaugă vocabularului.

Dothraki este o limbă mai conservatoare. Creatorul ei, David Peterson, deţine întreg controlul asupra limbii şi asupra oricărui nou element de vocabular. Stoffel menţionează că Peterson permite demonstraţii de creativitate pe blogul său personal, creând cuvinte noi pentru elemente mai moderne precum tren sau maşină: David are o manieră proprie de a crea cuvinte moderne, care nu fac parte din cultura Dothraki; acesta foloseşte cuvinte compuse. Deci, chiar dacă termenii nu devin, în mod oficial, parte din limbă, noi, ca membri ai comunităţii, avem oportunitatea de a crea noi cuvinte împreună.

„Este o plăcere în arta creaţiei“, a declarat Grandsire-Koevoets. „Pentru anumiţi oameni se exprimă în pictură, poezie sau muzică. Pentru alţii, în creerea unei limbi. Este bucuria de a crea ceva diferit, ceva de care nu s-a mai auzit până acum“, a încheiat acesta.