Noul film de acţiune cu cele două superstaruri ale filmelor de gen – Sylvester Stallone (seria „Rocky“, seria „Rambo“ etc.) şi Arnold Schwarzenegger – seria „Terminator“, „Predator“, „Total Recall“, „True Lies
– pare (şi de multe ori chiar este) destul de uşurel. Nu este, însă, deloc un film de evitat. Scenariul peliculei, scris de doi semidebutanţi, Miles Chapman şi Jason Keller, reuşeşte să focalizeze pe câteva dintre cele mai persistente mituri ale lumii contemporane.

Un geniu al evadărilor

În primul rând, este vorba despre mitul închisorilor secrete ale Agenţiei Centrale de Spionaj (C.I.A.) a Statelor Unite. Locuri misterioase şi în afara legii, create special pentru inamicii de moarte ai puterii americane, ele s-a presupus a se afla chiar şi pe teritoriul ţării noastre. O astfel de închisoare – complet secretă şi nelocalizată pe hartă –, denumită „The Crypt“ / „Mormântul“, este în centrul intrigii noului film.

Aici ajunge Ray Breslin (Sylvester Stallone), specialistul mondial nr. 1 în testarea închisorilor de maximă securitate, în care este introdus incognito, ca un deţinut oarecare. Aşadar, Breslin este un specialist, un geniu chiar, al evadărilor, numai că, odată ce ajunge în închisoarea-minune a C.I.A. („afacerea“ este însă una particulară, statul nefiind oficial implicat), lucrurile par să i se fi înfundat.

Aceasta pentru că cineva, nu se ştie deocamdată cine, a vrut să-i închidă definitiv gura şi să-l izoleze într-un loc de unde nu mai poate ieşi (cam ca în, pe vremuri, formidabilul „Face/Off“ al lui John Woo, cu Nicolas Cage şi John Travolta). Mitologia evadărilor şi fascinaţia publicului pentru acestea a dus, de altfel, la filme mari, de la „Marea evadare“ până la „The Shawshank Redemption“ / „Închisoarea îngerilor“ sau serialul „Prison Break“.

Un Robin Hood modern

Un al doilea mit este unul care a luat mare amploare mai ales în condiţiile recente ale prelungitei crize economice mondiale. Este cel al unor genii financiare, de tipul hackerilor informatici, care „iau de la bogaţi (recte bănci) şi dau la săraci“, cu alte cuvinte un fel de Robin Hood moderni (vezi şi recentul „Now You See Me: Jaful perfect“). Pentru a supravieţui şi a încerca o evadare, eroul trebuie să facă echipă cu un anume Emil Rottmayer (se va dovedi doar un nume de cod), interpretat de Arnold Schwarzenegger.

Acesta este închis alături de ceilalţi infractori periculoşi doar pentru că este „mâna dreaptă“ a unui astfel de geniu informatic, vânat de toate marile bănci şi corporaţii din lume, prin urmare singurul care poate da informaţii despre acesta. Întorsăturile de situaţie (chiar dacă de multe ori previzibile) nu lipsesc şi se succed până la final, făcând ca filmul să fie uşor şi plăcut de urmărit, chiar cu interes de multe ori.

Omagiu nostalgic

În altă parte rezidă însă farmecul principal al peliculei. Înşişi cei doi interpreţi principali – Stallone şi „Arnie“ / „Schwarzie“ (cum era alintat actorul pe vremuri) – sunt două mituri ale cinemaului contemporan, ei aducând în „Escape Plan“ toată mitologia aferentă filmelor de acţiune din perioada lor de glorie. Amândoi au strălucit în filmele de acţiune ale anilor ’80 şi ’90 ai secolului trecut, amândoi au încercat un comeback (revenire) în ultimii ani şi au mai apărut recent împreună în cele două filme din seria „The Expendables“ / Eroi de sacrificiu“.

Suedezul Mikael Håfström este încă unul dintre cineaştii scandinavi migraţi la Hollywood, de pe vremea lui Benjamin Christensen, Stiller şi Sjöström încoace. A regizat, printre altele, în Suedia „Răul“ (după Jan Guillou, 2003), iar în America „1408“ (2007) şi „Ritul“ (2011). Regizează cu mână sigură, acumulând mărci stilistice ale cinemaului de gen în care au strălucit cei doi protagonişti, transformând astfel totul într-un omagiu nostalgic adus acelor filme.

Info

Escape Plan: Testul suprem / Escape Plan (SUA, 2013)
Regia: Mikael Håfström
Cu: Sylvester Stallone, Arnold Schwarzenegger, Jim Caviezel
Rulează la: Grand Cinema Digiplex

3 stele