VIDEO Cele mai rasiste desene Disney

VIDEO Cele mai rasiste desene Disney

Regele Louie are un accent diferit faţă de restul animalelor din „Cartea Junglei“ şi vrea să devină „un om real“

Desenele Disney au reprezentat mereu un punct de interes pentru marea parte a publicului care s-a inspirat din valorile promovate de aceste producţii. Numai că unele atitudini pe care aceste animaţii le aduc în prim-plan pot să fie considerate jignitoare. Site-ul cracked.com a întocmit un top al desenelor care abordează detalii mai delicate ale culturii şi care pot să fie considerate rasiste.

Ştiri pe aceeaşi temă

Valorile promovate de compania Disney, celebră pentru desenele sale animate intrate deja în instorie, sunt, adesea, diferite de cele promovate în producţiile sale. Despre deja binecunoscutul Walt Disney, Meryl Streep, una dintre cele mai apreciate actriţe americane, a spus că ar fi avut înclinaţii rasiste şi nu era atras de femei sau de pisici. Dar se poate afirma că şi filmele sale au fost „îmbibate“ de această atitudine?

Unul dintre factorii care au dus la popularizarea personajelor Disney a fost cel educativ. Valori precum familia, şcoala, dreptatea sau prietenia au fost insuflate prin intermediul lui Aladdin, Donald Duck sau Peter Pan. Pe de altă parte, eseistul american Ariel Dorfman a scris în lucrarea „The Empire’s Old Clothes“ despre felul în care valorile capitalismului american sunt inoculate copiilor ca atare, fără o abordare critică, într-un mod incorect, dar infailibil. Dar, odată cu ieşirea la suprafaţă a „corectinidinii politice“, personajele Disney au fost reinterpretate.

Site-ul cracked.com a publicat un top al desenelor Disney care pot să fie considerate rasiste, având drept criteriu detalii şi replici din interiorul filmelor.

Aladdin“

Secvenţa de deschidere a producţiei din 1992 a trebuit să fie editată după ce grupurile arabo-americane au protestat faţă de cum Orientul Mijlociu este redat. „Oamenii de aici îţi vor tăia urechile dacă nu le place faţa ta“, este replica unui comerciant adresată lui Aladdin prin care telespectatorii pot să deducă faptul că Orientul Mijlociu este un loc pustiu în care sistemul de justiţie funcţionează pe baza unei politici clare şi simple. Din acest motiv, versiunea originală a filmului a trebuit să fie cenzurată pentru a nu fi considerată rasistă.

Crabul Sebastian din „Mica sirenă“

În filmul din 1989, crabul jamaican Sebastian o învaţă pe Ariel despre beneficiile vieţii de sub ape, acolo unde, spre deosebire de suprafaţă, nu e nevoită să aibă un loc de muncă. Sfaturile personajului i-au determinat pe telespectatori să îl catalogheze drept „insensibil la diferenţele rasiale“ după ce a recitat o serie de versuri ca o aluzie la diferenţa salarială dintre oamenii de culoare albă şi cei de culoare neagră.

Corbii din „Dumbo“

În filmul clasic din 1941, Dumbo, elefantul zburător, nimereşte în calea unui grup de corbi care cântă, fiind specializat în toate lucrurile care ţin de zburat, dând acţiunii un aer de stradă. Corbii au fost descrişi ca fiind săraci şi needucaţi, făcând din fumat un obicei, individualizându-se prin pălăriile fistichii. Comportamentul identic cu cel al afro-americanilor este unul evident, modul lor de acţiune fiind un stereotip binecunoscut al acelei culturi care, pe de altă parte, nu poate să fie considerat atât de ofensator. Scena a fost considerată jignitoare de comunitatea de afro-americani din Statele Unite ale Americii.

Regele Louie din „Cartea Junglei“

Dacă în trecut, Disney stabilise că afro-americanii trebuie să fie portretizaţi drept corbi, în 1967, odată cu lansarea „Cărţii Junglei“, producătorii au decis să îi arate drept maimuţe. Astfel, toate animalele din „Cartea Junglei“ vorbesc cu un accent tipic britanic, cu excepţia maimuţelor care spun în repetate rânduri că vor să devină „oameni reali“, lucru evidenţiat cel mai bine de versul „I wanna be like you/Vreau să fiu ca tine“.

Pisicile siameze din „Chip n’Dale Rescue Rangers“

Dacă problema afro-americanilor a fost abordată, Disney şi-a îndreptat atenţia şi spre alte comunităţi. Cine şi-ar fi închipui că o serie de replici ale unor pisici pot să fie considerate scandaloase cu privire la cultura asiatică? Astfel, pisicile din „Chip n’Dale“ vând un peşte japonez de luptă în schimbul unei valize pline cu peşte mort cu care să se hrănească. Membrii culturii asiatice au văzut acest schimb drept ofensator.

Sunflower, centaurul din „Fantasia“

Disney a încercat prin diferite metode să facă uitat acest personaj care reaminteşte publicului larg de o perioadă întunecată a istorie Statelor Unite ale Americii şi a culturii afro-americane. Chiar şi în peisajul feeric din „Fantasia“ anului 1940, centaurii africani erau sclavi puşi să lustruiască copitele altor creaturi mitice. Pentru Disney a fost destul de jignitoare abordarea stereotipului slujitorului care zâmbeşte, dar, pentru a înrăutăţi lucrurile, la relansarea pelicului din 1960, producătorii au negat existenţa unui astfel de personaj.

Indienii din „Peter Pan“

De ce indienii americani nativi întreabă mereu „How?“ Cântecul din film spune că aceştia au o sete nestăvilită pentru cunoaştere. Nimic în neregulă până acum. Dar de ce au indienii culoarea distinctă a pielii lor? Acelaşi cântec arată cum un nativ american s-a înroşit atât de tare atunci când a fost sărutat de o fată încât, potrivit ştiinţei, această nuanţă a devenit parte a codului lor genetic de atunci şi până în prezent. Astfel, a avut loc un eveniment prin care pielea unui om normal, de culoare albă, a devenit diferită.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările