Vlad Craioveanu: „M-am simţit ca un animal rar ţinut într-o grădină zoologică proastă“

Vlad Craioveanu: „M-am simţit ca un animal rar ţinut într-o grădină zoologică proastă“

Vlad Craioveanu se arată încântat de trecerea la Radio 21, după opt ani petrecuţi la Radio Guerrilla, acolo unde prezenta matinalul alături de Mihai Dobrovolschi FOTO Facebook

După opt ani petrecuţi la Radio Guerrilla, Vlad Craioveanu (36 de ani) a decis să părăsească o „corabie care avea mii de găuri“. Acum, el realizează matinalul de la Radio 21 şi emisiunea „Faci faţă, faci bani“, care începe astăzi la Kanal D.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vlad Craioveanu spune că schimbarea nu a venit din dorinţa de a se reinventa, ci din nevoi financiare. Recunoaşte deschis că nu este un mare fan al genurilor muzicale difuzate la Radio 21, dar speră ca prin această mutare să atingă un public mult mai numeros. Deşi fanii de la Radio Guerrilla s-au simţit trădaţi de plecarea sa, Craioveanu spune că, în cei opt ani, s-a simţit „precum un animal rar ţinut într-o grădină zoologică proastă“.

Despre relaţia actuală cu Mihai Dobrovolschi (fostul său coleg de la matinalul Guerrilla) şi cu Liviu Mihaiu (director Radio Guerrilla), despre formatul noii emisiunii de la Kanal D, despre hobby-uri şi nemulţumiri, Vlad Craioveanu a vorbit în stilul său caracteristic într-un interviu acordat pentru „Adevărul“.

„Adevărul“: Cum a fost prima emisiune la Radio 21?

Vlad Craioveanu: Acum mă obligi să construiesc o aură luminoasă cu neon fosforescent. A fost foarte bine pentru prima zi. Eu nu judec, nici duşmanii mei mediatici nu sunt judecaţi după prima zi pe care o prestează la un post după ce au părăsit altul. Totuşi, poate fi un reper.

Ai anunţat şi pe Facebook acest lucru. Unii dintre fanii tăi se arătau dezamăgiţi de trecerea la Radio 21.

Ce pot să le spun fanilor? Îmi pare rău că am părăsit corabia care avea mii de găuri în ea şi care oricum se scufunda.

„Dacă eu m-aş raporta la fanii mei de la Radio Guerrilla aş rămâne, în continuare, mic. Poate că m-am simţit precum un animal rar ţinut într-o grădină zoologică proastă.“

Atunci când s-a aflat că o să te alături echipei de la Radio 21 ai declarat: „Virilitatea poporului român, după ce va asculta matinalul, va fi atât de mare încât ţărilor vecine… le va sta în gât. La fel şi concurenţei“. Te refereai şi la Guerrilla?

Ar vrea cei de la Guerrilla să-i consider „concurenţă“, dar cifrele vorbesc de la sine, sunt insignifianţi. Este un radio de nişă, iar eu acum nu mă bat cu nişele. Am scopuri mai mari. Dacă eu m-aş raporta la fanii mei de la Radio Guerrilla aş rămâne, în continuare, mic. Este vorba de un slot de 70.000 de oameni, dar poate că eu ţintesc mai mult decât atât. M-am simţit precum un animal rar ţinut într-o grădină zoologică proastă. Cu siguranţă o să ating un public mai larg, chiar şi fără contribuţia mea în cadrul acestui radio (Radio 21 - n.r.), paleta este mult mai largă. Sunt mulţi detractori care spun că e un radio pentru proşti, dar sunt contrazişi de sondaje, iar categoria „high education“ (educaţie superioară – n.r.) este bine reprezentată. Pe de altă parte, e şi multă ipocrizie aici. Cu toţii zic că sunt intelectuali, că ascultă o anumită muzică sau că se uită la documentare, dar dacă îi întrebi a doua zi ce s-a întâmplat la emisiunea lui Mădălin Ionescu, spre exemplu, ştiu ce s-a întâmplat.

Colegii tăi de la Radio Guerrilla s-au simţit trădaţi de plecarea ta?

Sper, pentru că poate meritau. Dar acelaşi lucru pot să-i întreb şi eu: oare nu se simt vinovaţi pentru plecarea mea? Să fie fericiţi că le-am mai lăsat un salariu de tocat, practic, prin plecarea mea, le-am mărit salariul. Am fost o nevastă extraordinară. Când am părăsit căminul conjugal, i-am lăsat cu maşină, cu casă, n-am luat nimic, ce mai vor?

Pari oarecum supărat, deranjat de plecare.

Eu, mă vezi supărat? Acum sunt fericit. Asta ar fi vrut ceilalţi, poate faci parte din targetul lor.

Nu prea ascult Guerrilla, nu sunt genul matinal.

Adevărul este că fără matinal, Guerrilla nu reprezintă nimic. Abia acum Guerrilla e Guerrilla, după ce a scăpat de Craioveanu.

„Liviu Mihaiu zicea că salvează Guerrilla, că salvează şi Delta (Dunării n.a.), cred că le-a salvat pe amândouă. Acum salvează delfinii. Ştii ce mai salvează foarte bine Liviu Mihaiu? Aparenţele.“

Ai mai vorbit cu Mihai Dobrovolschi? Cu Liviu Mihaiu? Care este relaţia ta cu cei doi?

Da, am mai vorbit, dar nu personal, ci doar prin intermediari. La un moment dat, Dobrovolschi m-a întrebat cu cât cred eu că m-a furat. I-am răspuns: „Cu mult“ (râde). Dar cel mai mult s-a furat pe el, asta nu-şi dă seama. Ar trebui să se priceapă şi cineva la furat, nu? Cu Liviu Mihaiu nu am avut niciodată o relaţie bună şi poate că din cauza lui, în principal, am părăsit instituţia. Dacă eu voiam să-mi măresc salariul acolo, pe merite profesionale, nu aveam cum. Pentru el nu conta ratingul, ci faptul că emisiunea era pe placul hipsterilor din agenţiile de publicitate, iar bugetele veneau pe simpatie, ca să continuăm. Iar când se întâmpla acest lucru, eu nu puteam să obţin o mărire de salariu.

Liviu Mihaiu chiar a avut o intervenţie telefonică, în cadrul unei emisiuni, în care a spus că va lămuri lucrurile...

Zicea că salvează Guerrilla, că salvează şi Delta, cred că le-a salvat pe amândouă. Acum salvează delfinii. Ştii ce mai salvează foarte bine Liviu Mihaiu? Aparenţele.

Odată, Liviu Mihaiu a venit, la o petrecere a jurnaliştilor, îmbrăcat într-o uniformă de militar.

Îi place cum sună, ajută la imagine, pari mai deştept decât mersul pe bicicletă. A fost şi el sincer, măcar o dată. Te îmbraci cum eşti (râde). Cine pricepe, pricepe.

Unele comentarii la adresa ta susţineau că eşti „un oportunist care cade întotdeauna în picioare“. Este chiar aşa?

Ce înseamnă, de fapt, oportunist? Eu lucrez într-o societate comercială, prestez nişte servicii şi, în funcţie de rezultat, sunt plătit sau nu. Oricine poate să facă lucrul ăsta, nu vin pe pilele mamei. Unde e oprtunismul în faptul că vreau să-mi meargă mai bine, din punct de vedere financiar, mie şi familiei mele pentru a-i asigura o cultură adecvată copilului meu, pentru a evitat tot „colhozul“ ăsta românesc? Sunt de judecat?

Ai avut o lună de vacanţă. Cum ţi-ai petrecut timpul?

Am muncit, am filmat pentru emisiunea de la Kanal D, „Faci faţă, faci bani“. Nu chiar în fiecare zi, dar am prestat săptămânal.

Poţi să dai mai multe detalii despre noua ta emisiune?

O să fie o emisiune cu farse făcute vedetelor şi oamenilor obişnuiţi. Există praguri financiare şi, în funcţie de cât de cooperant e complicele, suma câştigată poate să ajungă până la 2.000 de lei. „Agăţăm“ complicii prin baruri, prin restaurante, mai primim şi ponturi. Printre cei care vor apărea în emisiune se numără Cosmina Păsărin, Adelina Pestriţu, Gina Pistol şi What’s Up.

„Bugetul emisiunii „Zero“, de la Pro Tv, era zero, nu glumesc. Era o emisiune „indie“, totul se baza pe improvizaţie, curaj, nonconformism. Emisiunea a rezistat prin talentul prezentatorului şi, probabil, prin inspiraţia regizorului. Aici, la Kanal D, este o producţie mult mai bine pusă la punct.“

Crezi că se va schimba percepţia telespectatorilor, acum că te vor vedea şi la Kanal D?

Sunt un personaj complex, am unele laturi despre care nu prea se vorbeşte. Despre concursul „Mari români“, pe care l-am câştigat în faţa unor nume precum Adrian Cioroianu, Andrei Gheorghe sau Sandra Pralong, de ce nu se spune nimic? Parcă m-am simţit vinovat că am câştigat, lumea mă înjura. Oare aşa se întâmplă când câştigi? Sunt polivalent, pot să fiu şi tâmpit, şi sarcastic, şi intransigent, şi cinic, şi drept, şi iubitor. Aşa e şi cu noua emisiune, cumva se regăseşte în personalitatea mea.

Poţi să faci o comparaţie între emisiunea de farse de la Pro TV, „Zero“, şi cea de pe Kanal D?

Da, e simplu. Bugetul emisiunii „Zero“, de la Pro Tv, era zero, nu glumesc. Aici, la Kanal D, este o producţie foarte bine pusă la punct. Oamenii de la promo se implică foarte mult, imaginea este de o altă calitate, filmările sunt făcute cu oameni care au studiat cinematografia, iar acest lucru se vede. „Zero“ era o emisiune „indie“, totul se baza pe improvizaţie, curaj, nonconformism. Emisiunea a rezistat prin talentul prezentatorului şi, probabil, prin inspiraţia regizorului. Aici este o echipă mult mai mare, care face ca lucrurile să meargă mult mai bine, astfel că munca mea este uşurată.

Te regăseşti în acest fel de emisiuni?

Mai regăsesc un picior, o mână şi jumătate de ureche (râde). Normal că mă regăsesc, dacă îmi face plăcere o fac în continuare.

În reţelele sociale preferi comunicarea vizuală. Nu postezi mesaje, ci imagini, grafice, citate care au menirea de a motiva.

Mi se pare că acest fel de comunicare este mult mai eficientă, dacă ştii să o stăpâneşti bine, decât dacă postezi texte pe care nimeni nu are răbdare să le citească. Aşa, mai bine, pun o poză iar cei care mă urmăresc înţeleg ce vreau să zic.

Te consideri un Howard Stern al României? (Howard Stern – un cunoscut om de radio american, deseori criticat pentru stilul său controversat. Coafura celor doi este asemănătoare - n.r.)

Mă consider un personaj diferit faţă de cele cu care  s-a obişnuit mass media românească până acum. Un nebun al adevărului, cu orice risc, dovadă fiind peripeţia mea prin peisajul media. Am lucrat în opt radiouri şi patru televiziuni, nu mi-a scăpat, practic, nimic.

„Eu nu ascult nici muzica de Guerrilla, nici muzica de la Radio 21, ci ascult nişte ciudăţenii de-ale mele. De exemplu, Brian Eno, Daft Punk, muzică ambientală, muzică electronică sau portughează.“

Ce cărţi citeşti?

Acum, în momentul ăsta, m-am apucat de „Jurnalul“ Monicăi Lovinescu. N-am citit cartea când a trebuit, dar recuperez. Nu sunt o enciclopedie ambulantă, dar, spre deosebire de alţii care şi când nu au citit o carte spun că au făcut-o, eu recunosc şi unde nu ştiu, nu mă bag.

În afară de muzica de la Radio Guerrilla ce alte genuri asculţi?

Eu nu ascult nici muzica de la Guerrilla, nici muzica de la Radio 21, ci ascult nişte ciudăţenii de-ale mele. De exemplu, Brian Eno, Daft Punk, muzică ambientală, muzică electronică sau portugheză. Am câteva radiouri de „chill tracks“. Cochetez şi cu hip-hopul, o să apar în noul videoclip al lui Bitză. Am un rol de tâmpit excentric (râde). Joc poker îmbrăcat ciudat şi cu un câine în braţe.

Ce mesaj le transmiţi cititorilor ziarului „Adevărul“?

Să nu fie ipocriţi şi snobi şi să accepte, în cel mai sincer mod, când ceva le place, cu orice riscuri. Fii băi nene asumat, atunci când râzi, fă-o, dar şi recunoaşte-o. Nu să minţi şi să pari mai deştept decât pari. Asta e o boală naţională, oamenii să pară ceea ce nu sunt. Cred că au văzut prea multe filme din care îşi iau diferite calităţi, le proiectează în minte, ca mai apoi să creadă că aşa sunt. Cu toţii vorbesc despre cum e să fii corect, dar, în România, „hoţul strigă hoţul“, e la modă, o spoială de cultură în care se folosesc şi neologisme, se preiau idei şi se ajunge la o imagine falnică de erudit.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: