VIDEO Vocile fără chip de la TV

VIDEO Vocile fără chip de la TV

VIDEO Vocile fără chip de la TV

Actorul Bebe Cotimanis, inginerul Vlad Blîndu şi profesorul Dan Creţa sunt câteva voci care pot fi auzite de ani întregi la televizor. Te anunţă care sunt premierele săptămânii, îţi dau detalii despre emisiuni şi te invită, zilnic, în faţa micului ecran. Îi auzi, dar ştii cine sunt ei?


Aşa cum o privire poate fi argumentul decisiv, la fel şi vocea poate deveni o „armă“ a convingerii. Bebe Cotimanis a văzut pe pielea lui. Este vocea Pro TV-ului de dinainte ca postul să apară pe piaţă.

Un telefon primit într-o după-amiază de la Mona Segal l-a adus două ore mai târziu în faţa microfonului unde avea să petreacă opt ore fără pauze, „record personal neegalat până acum“, spune actorul.

Actorii, pregătiţi pentru voice-over

Din 1995, vocea gravă şi pătrunzătoare a lui Bebe Cotimanis a devenit brandul Pro TV. Actorul Valentin Teodosiu este companionul lui Cotimanis, cei doi fiind vocile de la Pro încă din 1995.

La fel ca prietenul său, Teodosiu a fost chemat cu ceva timp înainte de lansarea postului, la invitaţia lui Adrian Sârbu. Nu a făcut nicio pregătire specială în acest sens, invocând „harul“ cu care a fost înzestrat, la care se adaugă „mult radio, multe emisiuni radiofonice şi lucrul cu microfonul“.

Valentin Teodosiu se numără printre cei conştienţi de importanţa unei voci „sănătoase“, aşa că are grijă de glasul său, face exerciţii de dicţie şi vrea să fie „mereu în formă“, spune el. „Vocea este, până la urmă, parte din brandul unui canal de televiziune“, spune cel care de peste 14 ani vorbeşte „din spatele“ micului ecran.

Cei doi „veterani“ nu necesită mai mult de două duble, cel mult trei, necesare de obicei materialului de montaj, pentru ca promo-ul să iasă exact cum a planificat echipa de producţie. Deşi contractual jobul ar avea un program fix, cei doi mărturisesc că sunt pregătiţi să fie chemaţi la orice oră, aşa cum s-a şi întâmplat.  

Actorul Flaviu Crişan şi-a împrumutat vocea TVR-ului din 2007 şi spune că toată pregătirea necesară a făcut-o în cadrul facultăţii de teatru. „Am urmat cursuri de tehnică şi arta vorbirii şi am ascultat câteva voci de referinţă din industrie precum Don LaFontaine şi John Leader“, spune Flaviu.






Un profesor de engleză, voce principală

Inginerul Vlad Blîndu, în studio 

Dan Creţa lucrează deja de nouă ani pentru Prima TV, de când Şerban Huidu l-a „racolat“ pentru această meserie. A absolvit Facultatea de Litere, dar a refuzat catedra pentru munca la radio. „Viaţa mea se învârte, de fapt, în jurul vocii mele. Am învăţat să mă joc cu ea, să o folosesc pentru a transmite cât mai eficient un mesaj“, mărturiseşte Dan.

A reuşit să omogenizeze specialitatea cu pasiunea sa, prin muzicalitatea cuvintelor în care crede atât de mult. „Ceea ce spui e la fel de important ca felul în care o spui. Cuvântul are o putere uriaşă dacă e folosit bine şi corect şi poate proiecta imagini vii în mintea oamenilor, provocându-le imaginaţia. Lucrul cel mai liber al personalităţii noastre este tocmai imaginaţia, iar plăcerea de o folosi este irezistibilă“, adaugă el.

Creţa spune că ceea ce face este o meserie în deplinătatea cuvântului, dar „depinde de cât eşti de meseriaş“, se amuză el. „În timp ce unii copii îşi doresc să ajungă medici sau astronauţi, eu, când eram mic, visam să devin voice-over. Glumesc, desigur!“.

Întrebat dacă este o meserie din care se poate trăi, Dan Creţa mărturiseşte că da, „se poate trăi decent din ea“. Vlad Blîndu, vocea Antenei 1 de peste nouă ani, este de meserie inginer de calculatoare. Contrar numelui său, Vlad se face remarcat datorită hotărârii pe care o emană timbrul său vocal.

Vocea, a doua specializare

Vlad a ajuns să facă voice-over în 1990, când, oferind indicaţii din postura de inginer de sunet, a fost observat de către un client care i-a zis: „Dacă tot ştii cum, şi văd că ai şi timbrul vocal necesar, de ce nu te duci să înregistrezi tu? Aşa am făcut atunci şi asta fac şi acum, după aproape 20 de ani în domeniu“, spune mulţumit el.

Profesorul Dan Creţa vrea să provoace imaginaţia telespectatorului 

Rar depăşeşte două duble, iar majoritatea programelor pentru care înregistrează promo-uri  îi sunt cunoscute. Concluzia lui ar fi că voice-overul „are toate datele necesare şi suficiente pentru a fi considerată o meserie, din punct de vedere al responsabilităţii, efortului, dar şi a satisfacţiilor profesionale şi materiale“, conclude Vlad.

Ce înseamnă voice-over

Comentariu existent într-un spot de televiziune, promo sau jingle, realizat cu vocea unei persoane al cărei chip nu apare pe ecran.

Ceea ce spui e la fel de important ca felul în care spui. Cuvântul are o putere uriaşă dacă e folosit bine şi corect şi poate proiecta imagini vii în mintea oamenilor, provocându-le imaginaţia.
Dan Creţa
voice-over

O meserie doar pentru bărbaţi?

Emil Ciucur face voice-over pentru Antena 1

Întrebat de ce promourile de televiziune sunt „monopolizate“ de vocile masculine, George Zafiu, director muzical la Europa FM, spune că acestea „inspiră atitudine“.

„Publicul feminin este mai fidel, aşa că, în încercarea de a fideliza publicul, foloseşti vocea masculină. Asta se întâmplă cam peste tot, nu este valabil doar pentru România“, explică Zafiu. Dan Alexandru, vocea Hallmark România şi director de programe la Smart FM crede că „oamenii sunt mai receptivi la frecvenţele înalte“.

„Vocile mai grave, mai groase, mai pătrunzătoare, sunt cele de dorit pentru promo-urile de la TV“, explică Dan Alexandru.

Bebe Cotimanis spune cu umor că vocile masculine sunt preferate „spre ciuda femeilor, probabil, pentru că ele au deja un cuvânt foarte greu de spus acasă!“

Vlad Blîndu crede că „este evident că puterea de penetrare a unei voci masculine este mai mare decât a uneia feminine“, iar Emil Ciucur, colegul de la Antenă al lui Vlad, spune că „aşa cum la ştiri o femeie este o prezenţă mult mai plăcută pe sticlă, când vine vorba de o voce de promo, publicul reacţionează mai bine la o voce masculină“.

„Cred că sunt cooptaţi cei care dispun de o gamă mai largă a vocii, şi nu cei cu o voce liniară. Uneori e nevoie de un zâmbet, alteori de o voce mai gravă, depinde ce urmează să prezinţi. Nu cred că vocea femeii este la fel de convingătoare“, spune Valentin Teodosiu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: