Mihaela Rădulescu, explicaţii şi scuze după atacul la adresa homosexualilor: „M-am văzut pusă la un stâlp al infamiei care încalcă toate drepturile mele de om“
0Mihaela Rădulescu a reuşit, o dată-n plus, să stârnească discuţii aprinse după ce a semnat un text dur la adresa homosexualilor. După valul de critici, vedeta de televiziune reacţionează, încercând să-şi explice mai bine comentariile, prezentând scuze tuturor celor care s-au simţit ofensaţi şi precizând că reacţiile generate de discursul ei au format un „spectacol regretabil şi grotesc“.
Pe 5 aprilie, Mihaela Rădulescu publica, pe blogul personal, un text intitulat „Adam şi Eva? (Toleranţa pe la spatele normalităţii)“. Printre altele, membra juriului „Românii au talent“ preciza că, din cauza „corectitutinii politice“ şi a drepturilor minorităţilor sexuale, „normalitatea“ pierde teren în faţa „ciudăţeniilor“, că persoanele gay sunt „anormale“, că admiră totuşi homosexualii care „nu sar calul în nicio direcţie“ şi că nu vrea să îşi vadă copilul „nici gay, nici terorist, nici cerşetor, nici drogat, nici depresiv.“
Mihaela Rădulescu, criticată de colegii de breaslă
Aşa cum era de aşteptat, reacţiile la adresa Mihaelei Rădulescu au fost necruţătoare. Asociaţia ACCEPT, cea mai mare organizaţie neguvernamentală din România care apără drepturile persoanelor LGBT (lesbiane, gay, bisexuali şi transexuali - n.red.), a condamnat-o public pe vedetă, menţionând că „ura viscerală faţă de această comunitate este evidentă în fiecare frază încropită.“
Printre vocile care au desfiinţat judecăţile emise de Mihaela Rădulescu se numără şi actorul Mihai Bendeac şi fosta prezentatoare TV Andreea Raicu. Bendeac, care i-a dedicat un amplu text, publicat pe aici, respectiv aici.
Mihaela Rădulescu, scuze pentru cei care s-au simţit ofensaţi
În replică, Mihaela Rădulescu a postat pe contul de Facebook un nou mesaj în care evidenţiază că a susţinut întotdeauna dreptul la libera exprimare, dar şi drepturile minorităţilor şi niciodată nu i-a tratat cu superioritate pe homosexuali. „În primul şi în primul rând, vreau să vă spun cât pot eu de clar şi cât de dispuşi sunteţi voi să înţelegeţi, că am susţinut mereu dreptul la libera exprimare, dreptul la opinie, drepturile oricărui om, drepturile tuturor minorităţilor, implicit şi pe cele ale comunităţii gay! Nu am avut niciodată un comportament care să-i facă să simtă vreo aversiune sau vreo diferenţă între noi. Am promovat acţiunile lor în nenumărate emisiuni, i-am invitat în emisiunile mele, i-am primit în casa mea şi nu i-am privit niciodată superior sau diferit“, şi-a început Mihaela Rădulescu textul, precizând că are prieteni apropiaţi care sunt homosexuali.
Vedeta a mai explicat că nu a făcut altceva decât să-şi folosească dreptul legitim la opinie, o opinie „fără patimă, care a ajuns grav distorsionată“, iar ce a urmat a fost „un spectacol regretabil şi foarte grotesc“. „Ce a urmat, a fost regretabil şi foarte grotesc, ca spectacol. M-am văzut pusă la un stâlp al infamiei care încalcă toate drepturile mele de om, de femeie, de mamă, de român. Şi pe cele legale şi pe cele pur umane“, a mai notat vedeta TV. În plus, Mihaela Rădulescu a prezentat scuze tuturor celor care s-au simţit ofensaţi, precizând că nu a avut nicio clipă intenţia de a-i jigni sau de a-i discrimina.
„Îmi cer scuze tuturor celor care au citit articolul meu, atât prieteni dragi, cât şi persoane pe care nu le cunosc şi s-au simţit ofensaţi de vorbele mele sau de interpretările neadevărate care le-au ajuns la urechi. Nu am avut nicio clipă intenţia de a-i jigni sau de a-i discrimina, aşa cum am demonstrat-o, de-a lungul anilor, prin acţiunile şi declaraţiile mele, în viaţa publică sau privată“, se mai arată în mesajul acesteia.
Mesajul integral al Mihaelei Rădulescu
„Nu sunt în România, dar am văzut reacţia pe care a generat-o mesajul postat pe blogul meu ieri şi cred că este momentul să tragem adânc aer în piept, să ne calmăm şi să vorbim, fără patimă.
În primul şi în primul rând, vreau să vă spun cât pot eu de clar şi cât de dispuşi sunteţi voi să înţelegeţi, că am susţinut mereu dreptul la libera exprimare, dreptul la opinie, drepturile oricărui om, drepturile tuturor minorităţilor, implicit şi pe cele ale comunităţii gay! Nu am avut niciodată un comportament care să-i facă să simtă vreo aversiune sau vreo diferenţă între noi. Am promovat acţiunile lor în nenumărate emisiuni, i-am invitat în emisiunile mele, i-am primit în casa mea şi nu i-am privit niciodată superior sau diferit. Am lucrat cu ei, am prieteni apropiaţi gay, şi în România, dar şi în ţara în care trăiesc acum, pe care îi susţin şi sunt alături de ei, în orice moment al vieţii lor. Mai mult decât atât, în anul 2002 am făcut parte, alături de Daniela Nane, dintr-un proiect al revistei „Tabu“, un pictorial pentru drepturile colectivităţii lesbiene, gay, bisexuale şi transsexuale, un manifest inedit, la acea vreme, pentru deschidere, pentru toleranţă şi acceptare a tuturor celor care ni se par diferiţi.
Am îndrăznit, folosind doar dreptul legitim la opinie şi calitatea de blogger, să scriu un text pe care bănuiesc că nu l-au citit toţi indignaţii de azi. Ce am spus eu acolo ţinea mai mult de postura mea de mamă de băiat, care încă nu s-a lămurit care e cea mai onestă şi legitimă explicaţie de dat unui copil de 11 ani, când te întreabă de ce se sărută doi bărbaţi pe stradă. Am mai îndrăznit să spun că mă deranjează ipostazele exagerate, manifestările care nu mai au legătură cu orientarea sexuală în sine, ci cu un exibiţionism care nu mă atrage. A fost o opinie fără patimă, în aprecierea mea, care a ajuns grav distorsionată în mintea celor sensibili, în ziare, în emisiuni de televiziune şi în diverse alte medii. Aveţi aici link-ul, dacă doriţi să-l citiţi şi să apreciaţi fără influenţe exterioare, doar cu propria judecată.
Ce a urmat, a fost regretabil şi foarte grotesc, ca spectacol. M-am văzut pusă la un stâlp al infamiei care încalcă toate drepturile mele de om, de femeie, de mamă, de român. Şi pe cele legale şi pe cele pur umane. În plus, cineva din comunitatea gay a făcut o pagină falsă, care foloseşte abuziv numele meu, fotografia din acea campanie în care sunt şi eu şi care vorbeşte, odios
în numele meu. Indignarea mea în faţa acestei situaţii e la fel de legitimă ca şi a voastră, pentru că e o încălcare a legii, a demnităţii umane, a tuturor drepturilor care includ propria mea imagine, libera mea alegere, libera mea exprimare, viaţa mea privată.
Îmi cer scuze tuturor celor care au citit articolul meu, atât prieteni dragi, cât şi persoane pe care nu le cunosc şi s-au simţit ofensaţi de vorbele mele sau de interpretările neadevărate care le-au ajuns la urechi. Nu am avut nicio clipă intenţia de a-i jigni sau de a-i discrimina, aşa cum am demonstrat-o, de-a lungul anilor, prin acţiunile şi declaraţiile mele, în viaţa publică sau privată. Alegerile pe care le face fiecare cu privire la viaţa sa personală nu trebuie să facă subiectul unor astfel de dezbateri şi îmi asum responsabilitatea pentru ceea ce am scris.
În viaţa personală pot face câte alegeri îndrăzneţe vreau, dar mi le asum pe toate şi le trăiesc fără să cer şi dreptul la întelegere majoritară. Nu mă interesează gura lumii, când e vorba strict de inima mea. Dar, în viaţa publică, derivată din meseria mea, mă interesează să am atitudinea corectă, să spun ce gândesc şi să iau măsurile fireşti împotriva infractorilor, a celor care susţin infracţiunile...îndreptate împotriva mea, dar şi împotriva celor care nu se pot apăra singuri. Am făcut-o de multe ori şi o voi mai face, cu convingerea că şi asta e menirea unui lider de opinie. Nu-mi plac turmele, îmi plac animalele şi oamenii care ştiu să meargă şi singuri, oricât de neprietenos e traseul. Îmi mai plac echipele care au aceeaşi motivaţie, comunităţile în armonie, dar nu turmele, căci acolo doar unul dă direcţia şi ceilalţi îl urmează, fără a mai trece prin filtrul gândirii personale înaintarea.
Stau singură în faţa unei mulţimi înrăite şi inflamate şi spun, în Săptămâna Mare, că nu cred că asta e soluţia spre deschidere, spre integrare, spre câştigarea respectului şi continuarea dialogului, a convieţuirii în armonie. Cearta, jignirile şi ura nu au decât ziduri în faţă.
Iertarea, dialogul, fie şi în contradictoriu, dar civilizat, ascultarea părerii celuilalt îmi par mai eficiente şi mai omeneşti. Să continuăm să ne purtăm ca oamenii, indiferent de ce ne face diferiţi. Până la urmă, tot cu apă şi oxigen trăim, noi, cei cu coloană vertebrală. Tot din iubire suntem făcuţi. Tot iubire căutăm. Tot cu zâmbete şi lacrimi arătăm ce simţim. Ceea ce ne face atât de egali....
Mihaela Rădulescu Schwartzenberg“
Despre acest subiect mai puteţi citi şi:
Normalitatea homofobă a Mihaelei Rădulescu
Mihaela Rădulescu, acuzată de ipocrizie pe două fronturi
Dreptul doamnei Mihaela Rădulescu la delir şi liberă aberaţie
Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.
Se încarcă comentariile...
