Marius Moga: Cum te cheamă? De unde eşti? Ce muzică îţi place? Pe ce aplicaţie te găsesc? Muzica, IT si mentalităţi. 1997 Vs 2017

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cam astea sunt întrebările pe care le întâlneşti frecvent atunci când îţi faci prieteni noi azi. Exista şi în anii ‘90 o reţea de socializare, se chema Mirc şi era un fel de bunicul Facebook-ului, dar era destul de rudimentar. Funcţiona pe “asl pls”, dacă vă amintiţi faimoasa expresie. Dar şi atunci, muzica era tot ca şi azi, parte din identitatea personală.

Şi probabil va fi mereu la fel – nu eşti doar ceea ce mănânci, eşti şi ceea ce vezi şi ce asculţi.

Mulţi artişti pe care îi întâlnesc azi creează, scriu texte, linii melodice, au concepte la ei, iar pentru un producător bun asta e mană cerească - să lucreze cu un artist care are personalitate, are poveşti, ştie care e direcţia pe care vrea să meargă, iar tu trebuie să le îmbraci frumos, să co-scrii linii melodice mai atrăgătoare pe aceleaşi cuvinte. Dar lipseşte infrastructura, lipsesc programele menite să ajute la dezvoltarea industriei muzicale, în paralel cu educarea oamenilor de care ai nevoie într-o industrie cu potential.

Am prins perioada de internetizare a României, într-un colegiu care construia un centru de Internet pentru clasele de informatică. Eu, fiind la profil uman, a trebuit să mă strecor în lumea lor. După orele de şcoală, cu o clapă la subraţ şi un ghiozdan plin de vise, am învăţat că, de fapt, calculatorul e prietenul omului, când visezi piese de Billboard şi tot ce ai e o orgă Casio în 1996, cu 10 sunete şi 5 ritmuri: samba, cha cha, bossanova, swing şi jazz. Nu erau tocmai ritmurile pe care ţi-ai fi dorit să le auzi la radio în heavy rotation. :) 

La centrul de Internet al Colegiului Naţional “Horea, Cloşca şi Crisan” din Alba Iulia, am cunoscut pentru prima dată un alt tip de creatori, la fel de pasionaţi/obsedaţi de ceea ce făceau, ca şi muzicienii, doar că se manifestau prin a sta câte 8, 10, 12 ore în faţa unui monitor. Ei creau coduri şi programe cu begin şi end: IT-iştii. Printre ei se afla şi RRB, coder din liceu, ştia tot ce înseamnă Linux, Assembly, C++, you name it. La el am văzut primul sequencer (program de muzică) pe calculator Impulse Tracker, care putea avea până la 64 de canale de instrumente. Aveai şi bănci de sunete, era visul oricărui muzician care aspira la o carieră în producţie muzicală. Atunci mi-am dat un restart şi am înţeles că era o singură unealtă care putea ţine locul unui band întreg şi astfel poţi crea câtă muzică vrei, inspiraţie să ai. RRB e acum pe val în Silicon Valley, dezvoltând aplicaţii cu investiţii serioase şi îl felicit, pentru că a reuşit să treacă de lozincile deja devalorizate cu “imposibil, nu ai cum, nu se poate”. IT-ul i-a oferit unui om creativ o poartă către lume şi, cu multe ore de muncă, a valorificat-o. 

De atunci şi până astăzi, în 2017, am învăţat că trebuie să-ţi păstrezi mintea deschisă, iar în acelaşi timp să-i înveţi şi pe alţii ce ai descoperit tu, pentru ca cei mai buni să devină şi mai buni. Şi mai am încă multe de învăţat, dar ştiu un lucru: România are mulţi oameni creativi şi, la fel cum în IT a început boom-ul din ‘90, aşa şi proiectele muzicale româneşti care s-au ascultat în afara ţării, unele în jurul lumii (O-zone, Morandi, Inna, Alexandra Stan, Edward Maya şi alţii), au ridicat potenţialul acestei ţări de a da autori şi producători de muzică la nivel internaţional. S-a spart bariera cu “nu sună ca afară, nu avem echipamente, sună românesc”.

Astăzi, “sună românesc” e o mândrie când piesa răsună în toate maşinile, din Miami până în Tokyo. Azi sunt mulţi tineri care vor următorul succes internaţional şi stau nopţile în programe de muzică gen Fruitty Loops, Ableton, Logic, Cubase, Garage Band, şi pe aplicaţii la îndemână, pe smartphone-uri şi tablete creând beat-uri şi piese.

Dar cum ajunge muzica bună, cu potenţial, la artiştii care o pot transforma în aur internaţional? Restartul necesar in show business, nu doar în muzică, ţine de mai multă profesionalizare – mai mult business, nu doar show.

Avem o ţară plină de muzicieni care au trecut la creaţie. Piaţa e plină de band-uri care cântă cover-uri, iar cei mai viteji încep să-şi scrie piese originale. Pe lânga ei, mulţi artişti pe care îi întâlnesc azi scriu, vin cu concepte, cu personalitati distincte – visul oricărui producător care găseşte material cu potenţial şi are ce să cizeleze. Dar ce te faci că lipseşte industria din jur – programe de dezvoltare, educaţia muzicală, pregătirea profesională în drept sau management artistic, marketing cultural, etc. Dacă nu pregăteşti avocaţi specializaţi pe entertainment şi drept de autor, dacă nu creezi cursuri la facultăţile de specialitate aplicate pe management artistic, pe ce înseamnă vânzarea de concerte, oameni de business în muzică, atunci showbiz-ul românesc e mai mult show.

Muzica românească s-a blocat ca un calculator într-un punct şi are nevoie de un restart. Depinde de noi. Să ne hotărâm dacă vrem să scriem numai romanţe moderne sau şi nişte hit-uri de Billboard Top 40, ca să fixăm România pe harta muzicii internaţionale şi acolo să rămână, la fel cum au reuşit şi suedezii cu Roxette, Ace of Base, ABBA.

Eu cred că putem mult mai mult de atât, dacă învăţăm că barierele sunt făcute să ne provoace, nu să ne oprească. Şi da, noi putem dezvolta împreună un entertainment şi mai bun în România, atât de bun încât să facă înconjurul lumii. 

***

Marius Moga cânta la pian la doar 6 ani, la 12 ani deja compunea, la 16 ani melodiile lui ocupau primele locuri în topuri, iar la 18 ani era cel mai tânăr compozitor/producător având în portofoliu un Disc de Platină pentru cel mai bine vândut album.

In 2003 a deschis studiourile DeMoga Music, ajunsă astăzi cea mai mare companie de Publishing din România, o adevărată fabrică de hit-uri, având sub umbrelă peste 30 de producători şi compozitori şi un portofoliu impresionant de clienţi.

 De la proiectul Morandi la colaborarea cu celebra trupă Maroon 5 si nominalizarea impreună cu ei la Premiile Grammy în 2013 – devenind astfel primul român ce compune pentru o trupă faimoasă din afară.- numele lui Marius Moga se regăseşte atât în concerte internaţionale, cât şi în clasamente de lideri ai societăţii precum “Mari Români”. Rolul de producător şi compozitor i-a adus succesul internaţional - 12 Discuri de Aur şi Platină, premii MTV Music Awards, Media Music Awards, Radio România, Radar de Media, ZU Music Awards, Romanian Music Awards, MTV Europe Music Awards, Eska Music Awards, etc.- iar rolul de antrenor la Vocea României i-a dat şansa de a influenţa muzica românească timp de 6 ani la rând.

De-a lungul timpului, din studiourile lui Marius Moga s-au lansat peste 500 de piese, multe dintre ele ocupând primele locuri în top-urile din România şi din Europa. Printre artiştii care au lansat piese produse şi compuse la DeMoga Music se numără: Andra, Delia, Morandi, What’s Up, Ştefan Bănică Jr., Andreea Bănică, Shift, Amna, Ruby, Alina Eremia, Nicoleta Nucă, Robert Toma, Ciprenko, Angelo Simonică, floWmo, Alex Parker, Shift, Guess Who, Grasu XXL, trupa Simplu, Cream, Anda Adam, Pacha Man, Andreea Bălan, Adda, Liviu Teodorescu, Vizi, Kio, Cabron, Lariss, Pepe, Akcent, Corina, Alex Velea, Smiley, Lora, Hi-Q şi lista continuă.

DeMoga Music on YouTube

DeMoga Music on Twitter

DeMoga Music on Facebook

DeMoga Music on Instagram

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite