George şi Barbara Bush, o iubire cât o viaţă. Povestea impresionantă a unei relaţii de neclintit timp de 73 de ani

George H.W. Bush şi Barbara Bush au fost împreună peste şapte decenii FOTO Guliver/Getty Images

Geogre H.W. Bush şi Barbara Pierce au trăit una dintre cele mai frumoase poveşti de dragoste, fiind nedespărţiţi vreme de 73 de ani. Fostul preşedinte american pe 1 decembrie, la 93 de ani, în timp ce soţia lui s-a stins în urmă cu opt luni, la vârsta de 92 de ani.

George H.W. Bush i-a fost alături soţiei sale când aceasta s-a stins din viaţă, în aprilie, ţinând-o de mână până în ultima clipă. Fosta primă-doamnă suferea de boli pulmonare şi cardiace şi a refuzat îngrijirile medicale. La numai opt luni după ce şi-a luat rămas bun plângând de la partenera sa, cel de-al 41-lea lider al SUA s-a stins. Cei doi au lăsat în urmă o moştenire uriaşă, graţie carierelor politice şi a eforturilor caritabile, dar şi o poveste de dragoste cum nu sunt multe.  

Timp de aproape 80 de ani, Barbara şi George Bush au fost nedespărţiţi, sprijinindu-se în momentele bune, dar şi în cele rele, bucurându-se împreună de reuşite spectaculoase şi făcând faţă eşecurilor dureroase, fie ele politice sau personale. 

„Sunt încă foarte îndrăgostită de bărbatul cu care m-am căsătorit în urmă cu 72 de ani. George Bush mi-a dăruit lumea. Este cel mai bun om, cel mai loial şi cel mai iubitor“, a declarat Barbara cu puţin înainte să moară potrivit Daily Mail. 

Declaraţia este un testament al poveştii incredibile de iubire, care a început pe vremea când erau adolescenţi, la o petrecere de Crăciun din Connecticut. 

În anii petrecuţi împreună, cuplul a avut şase copii, inclusiv pe preşedintele George W. Bush, şi 14 nepoţi, fiind cel mai longeviv cuplu din istoria prezidenţială. Barbara Bush a fost singura femeie din istoria SUA care şi-a văzut atât soţul, cât şi fiul în funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

George şi Barbara Bush, alături de fiul lor, George W. Bush FOTO Guliver/Getty Images

George H.W. Bush şi Barbara Pierce s-au întâlnit la o petrecere de Crăciun în 1941, în perioada adolescenţei. Barbara era eleva unei şcoli cu internat în Carolina de Sud, în timp ce George frecventa cursurile Academiei Phillips din Andover, Massachusetts. „Ea era nebună după el, iar pe George îl mulţumea nespus acest lucru“, a declarat Johnatan, fratele fostului preşedinte SUA.

În autobiografia sa, George W.H. Bush a rememorat momentul în care s-a îndrăgostit de femeia vieţii lui: „De regulă nu ţin minte detalii, mai ales legate de vestimentaţia oamenilor, însă acea imagine mi-a rămas întipărită în minte. Trupa cânta melodii de la Glenn Miller şi l-am întrebat pe un prieten dacă o cunoaşte pe fata care stătea în partea cealaltă a camerei şi purta o rochie roşu cu verde“. 

Amicul i-a făcut cunoştinţă cu Barbara Pierce, iar cei doi au dansat împreună toată seara. S-au despărţit ulterior pentru a-şi continua studiile, însă în doar câteva luni îşi cunoşteau familiile. În timpul în care au stat departe unul de celălalt şi-au întreţinut relaţia prin scrisori.

Cererea de căsătorie a fost făcută în timp ce Bush era în armtă, în 1943. „Dragă Bar, aceasta ar trebui să fie o scrisoare uşor de redactat. E simplu să-ţi spun când de fericit am fost când am văzut anunţul logodnei noastre. Şi totuşi nu pot cuprinde într-o scrisoare tot ce simt. Te iubesc, draga mea. Din toată inima şi să ştiu că şi tu mă iubeşti înseamnă însăşi viaţa mea. M-am gândit des la bucuria incomensurabilă care ne va aparţine într-o zi. Cât de fericiţi vor fi copiii noştri cu o mama ca tine“.

Al 41-lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii şi cea care a reuşit să-i fure inima s-au căsătorit la 6 ianuarie 1945, la scurt timp după întoarcerea din Al Doilea Război Mondial în prima biserică presbiteriană din Rye, New York, în timp ce George era în permisie. El avea 20 de ani, iar ea 19. 

În primul an de căsătorie, cuplul s-a mutat în Michigan, Maryland şi Virginia din cauza misiunilor navale ale lui George. După ce războiul s-a terminat, George şi Barbara s-au stabilit în Texas dedicându-se afacerilor cu petrolul. Cuplul s-a mutat de peste 12 ori de-a lungul timpului.

Barbara a recunoscut în diverse ocazii că mariajul nu a fost unul lipsit de probleme, mai ales după ce soţul ei a făcut pasul spre politică. Într-un discurs din 1985, fosta primă-doamnă a mărturisit că a îndurat un stes teribil fiind nevoită să-i crească pe copii alături de un bărbat cu planuri ambiţioase. 

„Pentru mine a fost o perioadă cu zile lungi şi ani scurţi. Au fost şi momente grele, nu multe, dar suficiente în care am simţit că nu voi mai avea niciodată ocazia să mă distrez alături de George Bush“, spunea Barbara.

De asemenea, ea a vorbit într-o autobiografie despre depresia severă cu care s-a confruntat şi i-a mulţumit soţului ei pentru răbdarea şi înţelegerea de care a dat dovadă: „Noapte după noapte, George m-a ţinut în braţe în timp ce plângeam şi încercam să-i explic ce simt. Aproape că m-am întrebat cum de nu m-a părăsit“.

Dar pentru George abandonul nu a fost niciodată o opţiune: „Mi-ai oferit o bucurie de care puţini bărbaţi au parte“, a declarat fostul lider american într-o scrisoase publicată în 1999. „Am urcat probabil pe cel mai înalt munte din lume (referindu-se la preşedinţia SUA – n.r.), însă nici măcar asta nu se poate compara cu binecuvântarea de a fi soţul Barbarei“. 

Când George a candidat pentru preşedinţie în 1988, Barbara a fost implicată activ în campanie, devenind a doua soţie a unui candidat care a vorbit la convenţia de partid. 

După ce au părăsit Casa Albă în 1993, George şi Barbara şi-au ajutat copiii să obţină funcţii publice. Cei mai notabili au fost George W., care a fost guvernator al Texasului şi al 43-lea preşedinte american, şi Jeb, care a slujit ca guvernator al Floridei şi a candidat pentru funcţia de preşedinte. George W. atribuie victoria obţinută părinţilor săi.

„Nu mă tem de moarte pentru mine sau pentru preţiosul meu George. Ştiu că există un Dumnezeu mare şi nu îmi fac griji“, a spus Barbara într-un interviu.

Şi George H.W. Bush a exprimat o devoţiune spirituală similară: „Există un Dumnezeu şi El este bun. Deşi dragostea lui este împărţită cu generozitate, are un cost auto-impus: trebuie să fim buni unul cu celălalt“.