Extraordinara viaţă a lui Hugh Hefner: ce l-a motivat să clădească imperiul Playboy şi care i-a fost marele regret FOTO
0
Hugh Hefner, fondatorul imperiului Playboy şi pionierul revoluţiei sexuale din anii '60, a murit la 91 de ani. Hefner, pe care revista Time l-a numit „profetul hedonismului pop“, a avut un stil de viaţă extravagant şi controversat, despre care a mărturisit: „Nici în cele mai nebuneşti visuri nu mi-am imaginat o viaţă atât de dulce.“
Revista Playboy a marcat pierderea lui Hugh Hefner prin publicarea unui portret sub care era scrisă celebra sa declaraţie: „Life is too short to be living somebody else 's dream/ Viaţa e prea scurtă ca să trăieşti visul altcuiva.“
Hugh Marston Hefner s-a născut în Chicago, Illinois, în anul 1926, din părinţi profesori, despre care spunea că niciodată nu i-au oferit afecţiune fizică sau emoţională, un aspect ce l-a marcat profund şi a jucat un rol important în parcursul său.
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Hefner a fost scriitor pentru ziarul Armatei Americane timp de doi ani. Ulterior, a absolvit Universitatea din Illinois, obţinând o diplomă în psihologie, scriere creativă şi artă.
În ianuarie 1952, Hefner a demisionat de la revista Esquire, unde era copywriter, după ce i-a fost refuzată mărirea salariului cu cinci dolari. Un an mai târziu, pentru a lansa revista Playboy, Hefner a făcut un împrumut de 600 de dolari şi a strâns 8000 de dolari de la 45 de investitori, inclusiv 1000 de dolari de la mama lui. „Şi nu pentru că ea credea în ideea mea de afacere, ci pentru că avea încredere în fiul său“, declara magnatul pentru E! în 2006.
În 1953, când Statele Unite puteau interzice legal contraceptivele, iar cuvântul „însărcinată“ nu era permis într-unul dintre cele mai urmărite seriale de televiziune, „I love Lucy“, Hefner a publicat primul număr din Playboy, care s-a vândut în peste 50.000 de exemplare. Ediţia avea fotografii nud cu actriţa Marilyn Monroe, realizate în 1949, şi promisiunea editorială că în paginile revistei vor exista „umor, rafinament şi picanterii“. Cum Marea Criză şi Al Doilea Război Mondial se încheiaseră, America era pregătită să se dezbrace, scrie Associated Press.
Revista a fost criticată de simpatizanţii filosofiei de dreapta, din cauza nudităţii afişate, dar şi de către simpatizanţii filosofiei de stânga, mai ales de către feministe, care au spus că publicaţia le reduce pe femei la rolul unor obiecte sexuale. În ciuda detractorilor, Playboy a devenit în scurt timp un fenomen global. În numai un an, tirajul a ajuns la aproape 200.000 de exemplare, iar în cinci ani a depăşit un milion. În anii ’70, revista avea peste şapte milioane de cititori şi inspirase imitaţii mai îndrăzneţe, precum Penthouse şi Hustler.
Încă de la început, Playboy a însemnat mai mult decât femeile frumoase din paginile sale. Revista a avut întotdeauna şi o bază de clienţi cu pretenţii intelectuale, graţie articolelor publicate în paginile sale de scriitori de top precum Kurt Vonnegut, Joyce Carol Oates, Vladimir Nabokov, James Baldwin şi Alex Haley. Interviuri ample cu personalităţi istorice, precum Fidel Castro, Martin Luther King Jr., Malcolm X şi John Lennon, au apărut de asemenea, cu regularitate, în paginile revistei „Playboy“.
„Sincer, nu m-am gândit niciodată la Playboy ca la o revistă sexuală. Întotdeauna am crezut că este o revistă de lifestyle în care sexul este un ingredient important“, spunea Hefner pentru CNN în 2002.
Hugh Hefner, în 1971, alături de iubita sa, „iepuraşul“ Barbi Benton FOTO Guliver/Getty Images
Hugh Hefner s-a dovedit a fi un geniu în ceea ce priveşte brandingul: logo-ul revistei este unul dintre cele mai cunoscute din lume, la fel ca femeile în costume de baie, cu papion şi urechi de iepuraş. De asemenea, Hefner însuşi şi-a construit o imagine-simbol: îmbrăcat în pijamale de mătase şi fumând pipă, însoţit în permanenţe de tinere atrăgătoare, care locuiau în conacul său.
De asemenea, fondatorul Playboy a mărturisit că stilul său de viaţă considerat promiscuu ar putea fi o consecinţă a faptului că a crescut într-o familie în care rareori îţi puteai verbaliza suferinţa. Această filosofie de viaţă s-a materializat în legendarele sale petreceri de la conacele Playboy, mai întâi în Chicago şi apoi în Los Angeles, unde celebrităţi de sex masculin se îngrămădeau pentru a petrece alături de tinere frumoase.
„Ceea ce am creat a fost rezultatul fanteziilor mele adolescentine. O parte din motivul pentru care sunt cine sunt este dat de rădăcinile mele puritane. Părinţii mei au fost puritani, prohibiţionişti. În casa noastră nu se consuma alcool şi nu se vorba despre sex. Şi cred că am văzut latura ipocrită şi dăunătoare a acestui stil de viaţă la o vârstă foarte fragedă“, dezvăluia el pentru CNN.
„Nu am de gând să mă maturizez niciodată“, spunea Hefner la 82 de ani. „Să rămân tânăr în spirit este tot ceea ce contează pentru mine. Cu mult timp în urmă am hotărât că vârsta nu contează atâta timp cât doamnele simt la fel.“
Din propriile sale povestiri, Hefner a întreţinut relaţii sexuale cu peste 1.000 de femei, dintre care multe au pozat în revista sa, şi a continuat să-şi exercite libidoul şi în anii ’80 cu ajutorul pastilelor Viagra, după cum însuşi a dezvăluit.
Întrebat de reporterii The New York Times în 1992 care este cea mai mare realizare, Hefner a răspuns: „Am schimbat atitudinile oamenilor faţă de sex. Am decontaminat noţiunea de sex premarital. Asta îmi oferă o mare satisfacţie.“
De altfel, extravagantul miliardar este recunoscut pentru lupta împotriva legilor arhaice din Statelor Unite, cunoscute ca „legile sodomiei“, ce interziceau existenţa cuplurilor mixte, pentru promovarea drepturile minorităţilor sexuale, dar şi pentru eforturile depuse împotriva legilor rasiste.
Hugh Hefner a fost demonizat de unii şi iubit de alţii, însă demersurile sale filantropice nu pot fi contestate. Folosindu-se de resursele imperiului său, Hefner a fondat în 1964 o fundaţie care a promovat şi a susţinut „drepturile individuale într-o societatea democratică“, oferind celor care solicitau între 5.000 şi 10.000 de dolari. De asemenea, Hefner a susţinut prin donaţii Children of the Night, o organizaţie caritabilă care luptă pentru salvarea copiilor de prostituţie. Un promotor al libertăţii de exprimare, Hefner a acordat, de asemenea, fonduri unor grupuri care promovau acest drept.
În 1985, Hefner a suferit un atac cerebral care l-a lăsat paralizat parţial şi în imposibilitatea de a vorbi. S-a recuperat în totalitate, însă a renunţat parţial la stilul de viaţă extravagant.
Într-un interviu din 1992, Hefner a spus cu ochii în lacrimi: „Mi-am petrecut atât de mult timp căutând dragostea în cele mai nepotrivite locuri.“ Nu în mod surprinzător, viaţa amoroasă a lui Hefner a fost un adevărat spectacol. În 1949, s-a căsătorit cu Mildred Williams (foto), cu care a avut doi copii şi de care a divorţat în 1958.
În 1989, Hefner a mers la altar cu Kimberley Conrad (foto), Iepuraşul Anului, care avea 27 de ani. Cuplul a avut, de asemenea, doi copii. S-au despărţit în 1998, însă au continuat să locuiască împreună la conacul Playboy.
În 2011, Hefner s-a logodit cu Crystal Harris (foto), fost Iepuraş Playboy (24 de ani), şi s-au căsătorit la sfârşitul lui 2012. „Poate că ar trebui să fiu singur“, spunea Hefner câteva luni mai târziu. „Dar simt nevoia unei relaţii romantice. În esenţă, eu sunt o persoană romantică şi îmi pasă de femeile care îmi sunt alături.“
La 85 de ani, Hefner mărturisea care era marele lui regret: „În realitate, nu mi-am găsit sufletul pereche.“ Totuşi, mogulul a susţinut întotdeauna că nu le-a fost infidel niciodată soţiilor sale, însă a recuperat în perioadele de singurătate.
În 2015, presa scria despre decăderea conacului Playboy, dar şi a excentricului miliardar. Odinioară un palat al plăcerilor, conacul Playboy a ajuns comparabil cu un azil de bătrâni, iar celebrii iepuraşi din jurul lui Hefner au făcut loc asistentelor medicale.
„Hefner este atât de fragil încât oriunde merge este însoţit de un grup de asistente medicale. Rar părăseşte confortul propriului cămin, iar majoritatea timpului şi-l petrece jucând şah cu prietenii sau vizionând filme vechi. La petrecerile desfăşurate la conac, Hefner vine doar în trecere, retrăgându-se, la scurt timp, în camera sa“, dezvăluia unul dintre ultimii iepuraşi.
Se încarcă comentariile...
