Dragoş Bucurenci, replică dură pentru cei indignaţi că s-au cântat manele la gala Gopo: Patrioţii lu' peşte prăjit, întrebaţi de unde vine muzica de la „Deşteaptă-te, române!“

Dragoş Bucurenci, replică dură pentru cei indignaţi că s-au cântat manele la gala Gopo: Patrioţii lu' peşte prăjit, întrebaţi de unde vine muzica de la „Deşteaptă-te, române!“

Dragoş Bucurenci

Activist civic, jurnalist şi consultant în comunicare, Dragoş Bucurenci le-a dat o replică dură celor care s-au declarat indignaţi de mini recitalul de manele susţinut la gala premiilor Gopo şi în special cântăreţului şi actorului Mihai Mărgineanu, unul dintre cei mai aprigi critici ai momentului.

Gala premiilor Gopo 2019, echivalentul Oscarurilor în cinematografia românească, a avut loc pe 19 martie la Teatrul Naţional Bucureşti, filmul „Moromeţii 2“ fiind marele câştigător, cu 10 trofee.

Evenimentul nu a fost însă lipsit de controverse, unul dintre momente reuşind să încingă spiritele. Trupa cântăreţului de manele Dan Bursuc, Kana Jambe, a susţinut un mini recital, acesta făcând parte dintr-un moment mai amplu. Înainte de a urca formaţia pe scenă, a fost proiectat scheciul „Romanian Rhapsody“, iar prezenţa Kana Jambe a fost o trimitere la filmul care a câştigat premiul pentru Cel mai bun debut, „Soldaţii. Poveste din Ferentari“, în care apare şi Dan Bursuc. De altfel, organizatorii au explicat pentru „Adevărul“ că şi-au dorit ca gala din acest an „să fie o pledoarie pentru diversitate, acceptare şi toleranţă“.

Una dintre cele mai vehemente reacţii a venit de la cântăreţul şi actorul Mihai Mărgineanu, care a subliniat că la „cel mai cu ştaif eveniment al culturii cinematografice româneşti, organizatorii au adus pe scenă o trupă formată din nişte romi plinuţi şi cu «maiouri» peste burţi burduşite care «au făcut un program» de manele“. De asemenea, artistul a subliniat că acest moment, în care „atâta subcultură a fost injectată în cultură“, l-a convins că România este în metastază, în stadiu final.

De asemenea, cântăreţul Aurelian Temişan a avut o reacţie acidă, catalogând decizia organizatorilor drept una ruşinoasă care i-a lăsat un gust amar şi l-a oripilat.

Dragoş Bucurenci, cunoscut pentru susţinerea minorităţilor, le-a dat o replică dură acestora, făcând trimitere la propriile cariere – versuri deochiate şi coveruri după „marea manelistă“ Romica Puceanu, şi a catalogat astfel de ieşiri drept rasiste.

„Înţeleg că un mare actor, care a încântat publicul cu versuri sensibile ca «Ce frumoasă eşti / Nu te-aş f... să-mi plăteşti / Să-mi dai banii cu căciula / Nu ţi-aş arăta nici p... / Şi ce faţă ai / Când te scoli după f...», s-a arătat consternat de faptul că s-a cântat o manea ieri seară la Premiile Gopo. Un alt mare artist, care cântă cover-uri după (cu adevărat) marea manelistă Romica Puceanu, precum şi alţi intelectuali fini şi-au dat, de asemenea, ochii peste cap în faţa unei asemenea blasfemii. Nu e niciun secret că suntem încă rasişti până-n măduva oaselor, dar e întotdeauna amuzant să vezi că taman cei cărora le pute muzica altora sunt cei ale căror producţii muzicale nu miros nici ele tocmai bine“, şi-a început Bucurenci textul.

De asemenea, jurnalistul a criticat şi dubla măsură, numindu-i pe cei indignaţi „patrioţii lu peşte prăjit“.

„În rest, nicio surpriză în legătură cu dubla măsura. Suntem deschişi la minte, o ardem cool, ascultăm muzică lăutărească, ascultăm Paraziţii, ascultăm Corina Chiriac şi Mirabela Dauer, ascultăm chiar şi manele, dacă sunt vechi, adică de muzeu («Şaraimanul» Romicăi Puceanu ce-o fi?!), n-avem nicio prejudecată, dar manelele din zilele noastre chiar sunt sub demnitatea noastră, pentru că, nu-i aşa?, asta-i muzică ţigănească şi la noi în România, în grădina Maicii Domnului, numai ţiganii ascultă manele, aşa să ne-ajute Dumnezeu. Fraţii mei, patrioţii lu‘ peşte prăjit, întrebaţi-l pe istoricul Răzvan Theodorescu de unde vine muzica de la «Deşteaptă-te, române!». O să aveţi o mare surpriză, legionari dumneavoastră!“, a continuat Bucurenci.

În încheiere, activistul subliniază că manelel nu ucid, în schimb rasismul, fascismul şi xenofobia da: „Serios acum, e aşa de greu să trăim laolaltă în ţara asta, fără să ne mai dăm ochii peste cap când nu ne place cultura altora? Din câte ştiu, dintr-o manea n-a murit nimeni, dar din rasism, fascism şi xenofobie au murit nişte milioane de oameni pe continentul ăsta. Totul începe cu dispreţ şi se termină cu nişte hecatombe. Eu încă mai sper că măcar cei mai educaţi dintre noi vor învăţa odată lecţia asta. Dar ce-mi răcesc eu aici tastele? Ştiu bine că marilor noştri artişti le e indiferent cum vor intra în istorie (trimitere la filmul lui Radu Jude, Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari – n.red.). Te trailes bahtalo!“

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: