Diana Dondoe, model: „Am încercat droguri, dar nu s-au lipit de mine“

Diana Dondoe, model:  „Am încercat droguri, dar nu s-au lipit de mine“

Diana Dondoe este cel mai bine cotat model român şi a lucrat pentru toţi marii creatori

Aflat în România pentru proiecţia documentarului „Jurnalul unui top-model“, manechinul internaţional a vorbit deschis despre modă şi despre culisele periculoase ale acestei lumi. Diana Dondoe (28 de ani), care a avut o apariţie în documentarul prezentat la TIFF, a mărturisit în cel mai recent număr al revistei „OK!“ că se află la apogeul carierei sale.

Ştiri pe aceeaşi temă

„OK!": Cum ţi s-a părut TIFF-ul? Spuneai că ai avut emoţii în faţa sălii, după ce a rulat documentarul „Jurnalul unui top model"...

Diana Dondoe: Da, asta în primul rând pentru că sunt în România. Mi-a plăcut mult, am cunoscut aici, la TIFF, nişte români foarte mişto. Poate nu-s celebri nicăieri sau nu sunt atât de celebri pe cât ar trebui să fie, dar pe mine m-au impresionat foarte mult. Ieri l-am cunoscut pe domnul Cristian Tudor Popescu, care este febleţea mea. E o amintire de adolescenţă. Cristian Tudor Popescu mi se pare foarte sexy şi să-l cunosc a fost aşa, ca şi cum l-am cunoscut pe Leonard Cohen.

Vedeam în film că există un fel de „tortură" a agentului asupra modelului. El îi impune ce să facă. La tine cum e?

La începutul carierei, e clar că agentul deţine controlul. Din acest motiv e bine să fie cineva în care să ai încredere şi cu care să te-nţelegi. Sunt multe fete care schimbă foarte des agenţii sau brokerii, în aceeaşi agenţie. Dar, pe parcurs, se mai schimbă lucrurile, pentru că începi să ştii ce se întâmplă, cu cine vrei să lucrezi. Eu am avut norocul să fiu OK cu agenţii mei. ­S-au mai schimbat unii, dar cel de la New York a rămas de la început, de zece ani. Ne cunoaştem foarte bine, el ştie ce vreau, eu ştiu ce vrea, el ştie cum să mă ia, eu ştiu cum să-l iau...

Care a fost acel moment dificil din cariera ta, când ai simţit că cedezi?

Îmi aduc aminte că eram în Los Angeles şi trebuia să vin în România, să mă duc acasă, la un eveniment de familie. Le-am tot zis părinţilor mei că vin, vin... Şi în fiecare zi le ziceam: „Mai stau o zi, mai am o zi de lucru". Şi deja era a treia sau a patra oară când îmi schimbam biletul de avion. Nici nu mai ştiam cum să le spun că nu mai vin. Eram obosită, îmi părea rău şi pentru ei, şi pentru mine şi-atunci cred că a fost cel mai greu moment din cariera mea, în care am clacat şi am început să urlu.

Documentarul pune pe tapet toate problemele cu care se confruntă un top-model. Cum te raportezi tu la ele, te-ai luptat cu anorexia?

Cred că mai degrabă pentru manechine e vorba de altă problemă: se numeşte body image dysmorphia (o tulburare psihică în care persoana afectată este preocupată excesiv să-şi găsească un defect fizic - n.r.). Bineînţeles că există şi ­anorexia. Eu nu m-am confruntat cu asta. Dar de problema asta cu imaginea despre corpul tău m-am lovit şi eu şi cred că toate s-au lovit. N-ai cum altfel, fiind comparată tot timpul cu alte fete.

Dar cu hărţuirea sexuală?

Nu mi s-a întâmplat niciodată, doar mici episoade foarte inocente. Cineva face o remarcă, dar eu nu ţin cont. Şi cred că asta se datorează şi faptului că eu am intrat mai târziu în această meserie. Atunci când eşti trecută de adolescenţă şi începi să devii femeie, ştii când să joci jocul ăsta, ştii când să te opreşti şi când să-i opreşti pe ceilalţi. De-asta e bine să pui piciorul în prag şi să fii rea câteodată.

Şi droguri?

Uite, nici asta. Am încercat droguri, pentru că eram de râsul lumii, dar nu s-au lipit de mine, în afară de fumat. Celelalte droguri, nu. Cred că-mi place foarte mult să fiu în control. Nu-i neapărat un lucru bun. Eu şi când beau, de exemplu, dacă sunt într-o situaţie în care nu mă simt în largul meu şi simt că trebuie să fiu în control, pot să beau trei sticle de votcă şi nu mă îmbăt. Bine, exagerez. Dar sunt o persoană căreia îi place foarte mult controlul.

În viaţa personală eşti la fel? Îmi imaginez că în relaţia cu un bărbat nu e tocmai comod...

Clar, dar am făcut terapie şi încerc să... Da, sunt şi în viaţa personală, dar mult mai puţin şi mă tratez.

Citeam despre o relaţie a ta cu un stilist. Mai sunteţi împreună?

Nu.

Dar ai tras concluzia că e mai bună sau mai rea o relaţie cu cineva din acelaşi domeniu?

N-are importanţă. Eu am avut două relaţii foarte ­lungi şi mi-am dat seama că nu contează. E foarte bine să fie din modă, dar la un moment dat te saturi să vorbeşti despre aceleaşi lucruri. Aşa că nu ştiu, depinde.

Acum eşti singură?

Nu, sunt cu cineva acum.

Pe piaţă

Pe lângă confesiunile Dianei Dondoe, cel mai recent număr al revistei „OK!", care poate fi achiziţionat la preţul de 4,5 lei, vă aduce un cover story despre vedetele internaţionale care urmează să devină mămici, dar şi un interviu cu celebra actriţă britanică Jacqueline Bisset.

Cele două feţe ale modei

Documentarul „Jurnalul unui top model", prezentat la TIFF, arată faţa strălucitoare a modei, dar vorbeşte şi despre partea întunecată, despre modelele care suferă de anorexie şi sunt hărţuite sexual. Pelicula a câştigat anul trecut, la Milano, premiul pentru cel mai bun film despre modă. E un documentar realizat de Ole Schelll şi Sara Ziff, una dintre cele mai bune prietene şi colege de breaslă ale Dianei Dondoe (care a avut şi ea o apariţie în această producţie).

" Mi se pare că este cea mai bună perioadă din cariera mea. Lucrez mult mai puţin, am mult mai mult timp liber, fac alte lucruri care îmi plac. "

„Sunt exact acolo unde vreau să fiu"

Unde eşti în momentul acesta în modă, raportat la vârsta ta?

Sunt exact acolo unde vreau să fiu. Mi se pare că este cea mai bună perioadă din cariera mea, pentru că lucrez cu oamenii care îmi plac. Lucrez mult mai puţin, am mult mai mult timp liber, fac alte lucruri care-mi plac, ca venirea la TIFF.

Citeam acum nişte ani că ţi s-au făcut nişte oferte la Hollywood şi că vrei s-o iei pe urmele Alinei Puşcău şi-ale Monicăi Bîrlădeanu. Ce se mai întâmplă?

Lumea filmului mă fascinează, dar nu cred că am veleităţi de actriţă.

Asta e o concluzie la care ai ajuns după ce ai dat nişte probe şi nu ţi-au reuşit?

Am dat nişte probe şi a fost foarte simpatic. Nu ştiu, poate aş încerca cu o chestie care mi se potriveşte, dar nu e ceva care să-mi doresc cu disperare. N-o să muncesc să fac asta. Aş prefera mai degrabă să fiu în spatele aparatului de filmat. Îmi place mult mai mult.

Dar citeam că ţi-ai făcut anumiţi prieteni în zona asta de vedete. Se scria la un moment dat că P. Diddy ţi-a trimis 999 de trandafiri.

Hai să zicem că e legendă... S-o lăsăm la legende, e atât de  veche.

La Craiova mai ajungi?

Da, destul de des. Sunt destul de dezrădăcinată, dar Craiova rămâne acasă, orice ar fi. Acolo sunt părinţii, prietenii...

Eşti în cea mai bună perioadă, dar te-ai gândit ce-o să vină după modă?

Nu ştiu. Totul e deschis. Acum vreau să mă înscriu la Psihologie şi sper eu ca de data asta să duc studiile până la capăt.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: