CRONOLOGIE. Emil Brumaru, Alexandru Darie, Leo Iorga şi Tamara Buciuceanu, între personalităţile care au îndoliat România în 2019 FOTO

CRONOLOGIE. Emil Brumaru, Alexandru Darie, Leo Iorga şi Tamara Buciuceanu, între personalităţile care au îndoliat România în 2019 FOTO

Tamara Buciuceanu, Emil Brumaru şi Leo Iorga, printre personalităţile care au îndoliat România în 2019

Poetul Emil Brumaru, regizorii Alexandru Darie şi Cătălina Buzoianu, actriţele Ilinca Tomoroveanu şi Tamara Buciuceanu Botez, muzicienii Leo Iorga şi Mihai Constantinescu şi jurnalistul Victor Eskenasy se numără printre personalităţile din România care au decedat în 2019.

Ştiri pe aceeaşi temă

Emil Brumaru 

Poetul Emil Brumaru a murit la 5 ianuarie, la vârsta de 80 de ani. A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din acelaşi oraş, absolvind în 1963. În perioada 1963-1975 a fost medic în comuna Dolhasca, judeţul Suceava. S-a dedicat apoi scrisului, în paralel cu activitatea de corector (1983-1989) şi redactor (1990-1996) la revista ieşeană Convorbiri literare. A debutat cu poezii în revista Luceafărul (1967), apoi editorial în 1970, cu două volume de poezie, „Versuri“ (Premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut) şi „Detectivul Arthur“. Poemele sale au fost incluse în antologii din România, Germania, Franţa, Anglia, Suedia, SUA, potrivit news.ro. 

Emil Brumaru a fost recompensat cu Premiul Naţional pentru Poezie „Lucian Blaga“, distincţie acordată la Casa memorială „Lucian Blaga“ de la Lancrăm în luna mai. A scris printre altele „Adio, Robinson Crusoe“ (1978), „Dulapul îndrăgostit“ (1980), „Ruina unui samovar“ (1983), „Dintr-o scorbură de morcov“ (1998), „Poeme alese. 1959-1998“ (2003), „Opera poetică“ (2003, 2005 - ed. revăzută şi adăugită), „Fluturii din pandişpan“ (2003), „Cerşetorul de cafea. Scrisori către Lucian Raicu“ (2004), „Infernala comedie“ (2005), „Submarinul erotic“ (2005), „Dumnezeu se uită la noi cu binoclul“ (2006), „Cântece de adolescent“ (2007), „Poveşti erotice româneşti“ (volum colectiv, 2007), „Ne logodim cu un inel de iarbă“ (carte-obiect, 2008), „Povestea boiernaşului de ţară şi a fecioarei...“ (2008, 2012 - ed. adăugită), „Opere I. Julien Ospitalierul“ (2009), „Opere II. Submarinul erotic“ (2009), „Opere III. Cerşetorul de cafea“ (2012), „Rezervaţia de îngeri“ (2013).

Emil Brumaru FOTO Adevărul 

 
Adrian Berinde
 

Artistul folk, poetul şi pictorul Adrian Berinde a murit la vârsta de 60 de ani, după o luptă de doi ani cu cancerul pe 17 ianuarie. Adrian Berinde a absolvit Şcoala de Arte Plastice din Cluj-Napoca şi a reuşit să fugă din ţară în 1982, stabilindu-se în Elveţia, la Moudon. „Absent“ a fost primul album de muzică, pe care l-a înregistrat în studioul înfiinţat la Cluj-Napoca, Taurus. Au urmat alte şapte albume: „Negru de fum“ (1996), „Vertical“ (1997), "Captiv în inutil" (2001), „Albaştri după ploi“ (2003), „Azil" (2011), „Atât de bine“ (2015) şi „Arcan“ (2017). A cântat în cluburi şi festivaluri, în concerte televizate, în Cirque du Soleil în Canada, în spectacolul „Varekai“. A realizat emisiuni radio şi a lansat un album de versuri: „Captiv în inutil“, a regizat o piesă de teatru după nuvela lui Cehov - „Salonul 6“ şi un videoclip. A condus câţiva ani Clubul Prometheus. Prima expoziţie de pictură în ţară a avut-o la invitaţia Delegaţiei ONU în România.

Adrian Berinde 


Ion Brad

Ion Brad, director al Teatrului Nottara între anii 1984 şi 1990, a încetat din viaţă la vârsta de 89 de ani, în data de 6 februarie. Născut în 1929, la Pănade, în judeţul Alba, Ion Brad a fost ambasador, director de teatru, om politic şi însemnat om de litere, avându-l ca model pe Lucian Blaga. A absolvit Facultatea de Filologie din Cluj-Napoca, în 1952. Trei ani mai târziu s-a mutat în Bucureşti, unde a devenit redactor-şef al revistei Luceafărul.

Maria Teslaru 
Actriţa Maria Teslaru a murit pe 17 februarie, la vârsta de 63 de ani. Maria Teslaru s-a născut pe 12 aprilie 1955 la Buhuşi, în judeţul Bacău. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, secţia actorie, promoţia 1977, clasa profesor Octavian Cotescu şi Institutul de Teatru din Târgu Mureş, secţia actorie, clasa profesor Constantin Codrescu, promoţia 1980. A apărut în filmele „Kira Kiralina“, regia Dan Piţa, 2014, „Funeralii fericite“, regia Horaţiu Mălăele, 2013, „Din dragoste cu cele mai bune intenţii“, regia Adrian Sitaru, 2011, „Binecuvântată fii, închisoare“, regia Nicolae Mărgineanu, 2002, „Aceeaşi gară pentru doi“, regia Radu Potcoavă, 2002, „Natures mortes“, regia Patrick Malakian (Franţa), 2000, „Senso di colpa“, regia Massimo Spano, 2000, „Le record“, regia Edwin Baily, 1995, „Crucea de piatră“, regia Andrei Blaier, 1993, „Întunecare“ după Cezar Petrescu, regia Alexandru Tatos, 1985.

Ilinca Tomoroveanu

Actriţa Ilinca Tomoroveanu, director artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale"“ Bucureşti, a murit în data de 2 mai. Avea 77 de ani. Absolventă a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, promoţia 1964, clasa profesor Costache Antoniu, asistent Ion Cojar, Ilinca Tomoroveanu a avut roluri memorabile în teatru, film şi televiziune. A fost căsătorită cu actorul Traian Stănescu. A fost nepoata lui Octavian Goga şi s-a simţit foarte ataşată de Răşinari, locul unde s-a născut poetul şi pe care îl considera a fi „cel mai frumos de pe lume (…) Livada mea de vişini”. Ilinca Tomoroveanu a fost distinsă cu Medalia Comemorativă Mihai Eminescu (2000) şi decorată cu Ordinul Meritul Cultural în grad de comandor (2004). Din 2005 a fost director artistic al Teatrului Naţional din Bucureşti.

Monica Ghiuţă

Actriţa Monica Ghiuţă, cunoscută din filme precum „Toamna bobocilor“, „Cu mâinile curate“, „Tată de duminică“, „Filantropica“, a murit la 28 iulie. 

Monica Ghiuţă s-a născut la Câmpulung Moldovenesc, pe 26 iulie 1940. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1964, la clasa profesorului George Mărutză. Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără: „Ştefan Luchian“ (1981), „Bietul Ioanide“ (1980) - dublaj voce Cati Zanoaga, „Ciocolata cu alune“ (1978), „Iarna bobocilor“ (1977), „Dincolo de pod“ (1976), „Toamna bobocilor“ (1975), „Tată de duminică“ (1974), „E pericoloso sporgersi“ (1993), Binecuvântată fii, închisoare (2002), „Filantropica“ (2002), „Proprietarii de stele“ (2001), „Faimosul Paparazzo“ (1999), „Triunghiul Morţii“ (1999), „Carmen“ (2013), „O poveste de dragoste, Lindenfeld“ (2013).

Cătălina Buzoianu

Unul dintre cei mai importanţi regizori de teatru, Cătălina Buzoianu a murit la 3 august, la vârsta de 81 de ani. Şi-a dedicat viaţa scenei şi învăţământului teatral, din 1975 fiind profesoară la catedra de regie teatru, iar din 1990 - decan al secţiei de teatru din cadrul UNATC Bucureşti. Cătălina Buzoianu, un reper al teatrului românesc, a regizat unul dintre cele mai mari spectacole - „Dimineaţa pierdută“, un spectacol-manifest, montat în toamna anului 1986. 

„A fost cel mai bun din viaţa mea“, mărturisea anul trecut regizoarea. Dintre spectacolele pe care le-a regizat se numără: „Efectul razelor gamma asupra anemonelor“, de Paul Zindel (1978), „Să-i îmbrăcăm pe cei goi“, de Luigi Pirandello (1979), „Maestrul şi Margareta“, după Mihail Bulgakov (1980), „Nişte ţărani“, de Dinu Săraru (1981), „Trovarsi“, de Luigi Pirandello (1992), „Pescăruşul“, de A. P. Cehov (1993), „Sonata fantomelor“, de August Strindberg (1999), "Spirit“, de Margaret Edson (2001), „Lolita“, de Vladimir Nabokov (2002), „Cum gândeşte Amy“, de David Hare (2005), „Furtuna“ de William Shakespeare (2009).

Mariana Zaharescu
Mariana Zaharescu, una dintre celebrele voci ale emisiunii „Teleenciclopedia“, a murit la 18 august, la vârsta de 87 de ani. 
Lansată de Octavian Paler la Televiziunea Română, pe 22 mai 1965, „Teleenciclopedia“ este cea mai longevivă emisiune a TVR. Mariana Zaharescu şi-a început cariera în radio şi şi-a făcut debutul la televiziunea naţională în 1956, când a fost lansat şi postul. A prezentat primul Revelion transmis de TVR şi a fost una dintre cele mai apreciate crainice. A urmat cursurile Conservatorului, în perioada în care i-a fost interzis să lucreze în televiziune. A revenit la jumătatea anilor 1960, când a început să lucreze pentru emisiunea „Teleenciclopedia“. 

George Balint

Compozitorul şi dirijorul George Balint a murit la 30 august, la vârsta de 58 de ani. George Balint a fost Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (începând cu anul 1987), director artistic al Operei Naţionale Bucureşti (1997-2000), dirijor permanent al Teatrului Naţional de Operetă şi Musical "Ion Dacian" (incepând cu anul 2000) şi realizator al emisiunii „Compozitori români de la A la Z“, difuzată de Radio România Cultural (2000-2002).

Alexandru Darie

Alexandru Darie, care a murit la 18 septembrie, a fost un regizor premiat în ţară, invitat să monteze pe cele mai mari scene de teatru ale lumii, din Italia, Belgia, Marea Britanie, până în Japonia, prieten al marelui Georgio Strehler, profesor pentru generaţii de tineri regizori, mare iubitor de Shakespeare (unele dintre cele mai spectaculoase producţii ale sale sunt la „Bulandra“) şi-a dedicat viaţa teatrului. 

Şi-a petrecut viaţa în teatru de la vârsta de 3 ani. De la 14 ani şi-a dorit să fie regizor. A fost asistentul lui Dinu Cernescu şi a învăţat meserie de la David Esrig, Gheorghe Harag şi Lucian Giurchescu. „Poveste de iarnă'“, de William Shakespeare, montat la Teatrul Bulandra în 1994 a fost nominalizat de cinci ori la Gala UNITER 1995 la categoriile. A fost de asemenea distins de Asociaţia Internaţională a Criticilor de Teatru cu premiile pentru Cel mai bun spectacol al anului şi Cel mai bun actor în rol principal.

Tamara Buciuceanu-Botez 

a murit la 15 octombrie. Supranumită „Doamna comediei româneşti“, fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie. Tamara Buciuceanu-Botez s-a născut pe 10 august 1929, la Tighina, Republica Moldova. A fost una dintre cele mai îndrăgite actriţe de teatru, film şi televiziune din România. Publicul şi-o aminteşte în roluri memorabile precum Aneta Duduleanu din „Cuibul de viespi“, regia Horea Popescu, Chiriţa din „Chiriţa în provincie“, regia Alexandru Dabija, sau Isoscel din „Liceenii“, regia Nicolae Corjos. 

Actriţa a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria „Liceenii“. De asemenea, artista a jucat pe scenele marilor teatre ale Capitalei precum: TNB, Bulandra, Giuleşti, Teatrul de Comedie. A fost apreciată şi pentru interprearea personajului VicaDelcă din piesa „Dimineaţă pierdută“ după Gabriela Adameşteanu.

Image result for tamara buciuceanu botez

Mihai Constantinescu

Cântăreţul Mihai Constantinescu, fost membru al grupurilor Mondial şi Modern, cu o carieră prolifică în televiziune, care a înregistrat mai mult de 15 albume, colaborări şi solo, şi a primit numeroase distincţii într-o carieră de peste patru decenii, a murit la 29 octombrie. A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport în 1973, apoi a făcut parte din trio-ul lansat de Titus Munteanu - cu Olimpia Panciu şi Marius Ţeicu. A colaborat o perioadă îndelungată cu Anastasia Lazariuc. Artistul a  fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“ în grad de Cavaler.

Leo Iorga

Leo Iorga, cu o carieră pe scenă de peste 40 de ani, solist al formaţiilor Compact B, PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, Pacifica, decedat pe 2 noiembrie, la vârsta de 54 de ani, va rămâne un simbol al rockului românesc. „Toamnă în sufletul meu“, „Trenul pierdut“, „Ploaia“, „Cine eşti tu, oare?“ se numără printre cele mai cunoscute melodii ale sale. Din 1997 până în anul 2001 a cântat în formaţia Schimbul 3, alături de Adrian Ordean, George Patranoiu, Mario Ticlea, Bobiţă Stoica, Anca Neacşu, Irina Nicolae, Paul Pampon Neacşu, Cătălin „Bibanu“ Dalvarea şi Andi Savastre. În 2003 a început colaborarea cu Pacifica. În formaţia PACT by Leo Iorga & Adi Ordean, Leo Iorga este solist vocal şi cântă alături de Adrian Ordean - chitară, Marian Mihăilescu - chitară bass, Răzvan Gorcinsky - tobe şi Alex Ardelean - chitară. În 2009, Leo Iorga deschide Festivalul „Cerbul de Aur“ de la Braşov cu melodia „Singur în noapte'“.

Florian Stoica

Florin Stoica, solistul formaţiei Conexiuni, a murit pe 13 noiembrie, la vârsta de 58 de ani. În 1961, şi a fondat trupa Conexiuni în 1983, împreună cu Marcel Boca şi Victor Lenghel. Cele mai cunoscute piese ale formaţiei sunt "Tu", "Fosta iubire", "Mai rămâi puţin" şi "Învins doar pentru o clipă".

Victor Eskenasy

Victor Eskenasy, arheolog şi istoric medievist, ziarist, redactor la Radio Europa Liberă din 1988, a încetat din viaţă pe 18 noiembrie. A fost licenţiat al Facultăţii de Istorie a Universităţii Bucureşti, apoi a profesat ca arheolog medievist şi cercetător ştiinţific la Centrul de istorie şi teorie militară pînă în 1981, după care s-a specializat în istoria evreilor din România. În 1983 a emigrat în Elveţia, unde a lucrat ca asistent de cercetare la Universitatea din Lausanne. A fost colaborator extern la postul de radio Vocea Americii şi redactor la BBC (1984-85). La Radio Europa Liberă a fost redactor al programului Actualitatea internaţională şi a realizat emisiuni culturale muzicale, inclusiv interviuri cu mari personalităţi muzicale (Sergiu Celibidache, Yehudi Menuhin etc.), republicate ulterior la casele de discuri Tahra (Paris), Edition Modern (Bucuresti) si RFE (Praga). A fost titularul rubricii Cultură şi politică, difuzată în fiecare miercuri la Radio Europa Liberă.

Brânduşa Zaiţa-Silvestru

Una dintre cele mai valoroase reprezentante ale artei păpuşăreşti din România, actriţa Brânduşa Zaiţa-Silvestru a murit la 28 decembrie, la vârsta de 86 de ani. S-a născut la 8 iulie 1933, la Botoşani. Ca artist păpuşar al Teatrului Ţăndărică, între anii 1950 - 1997 a realizat numeroase roluri memorabile în spectacolele (ex.) „Artiştii pădurii“ (1954, regia Ştefan Lenkisch), „2-0 pentru noi“ (1956, regia Renée G. Silviu), „Micul Muck“ (1957, regia Miron Niculescu), „Păţaniile unei păpuşi de lemn“ (1958), „Păcală“ (1959, regia Ştefan Lenkisch), „Cea mai frumoasă stea“ (1962, regia Miron Niculescu), „Elefănţelul curios" (1963, regia Ştefan Lenkisch, rolul principal), "Eu şi materia moartă" (1964, regia Margareta Niculescu şi Ştefan Lenkisch), "Cele trei neveste ale lui Don Cristobal" (1965 regia Margareta Niculescu), „leana Sânziana“ (1967), „Peter Pan“ (1971), „Pisica de una singură“ (1976, regia Margareta Niculescu), „Făt-Frumos din lacrimă" (1982, regia Margareta Niculescu), „Don Quichotte“ (regia Ştefan Lenkisch, rolul principal), „Aventuri cu Scufiţa roşie" (1986, regia Cristian Pepino, rolul principal), „Cenuşăreasa“ (1990, regia Silviu Purcărete, rolul principal) pentru care a primit numeroase premii de interpretare la festivaluri naţionale şi internaţionale.

Din 1990, a fost profesor de Arta Teatrului de Păpuşi la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti, devenită mai apoi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC). 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: