Chirilă, film despre cum a încercat să schimbe ceva în educaţie şi piedicile întâmpinate: ce i-a spus Raluca Turcan

Chirilă, film despre cum a încercat să schimbe ceva în educaţie şi piedicile întâmpinate: ce i-a spus Raluca Turcan

Tudor Chirilă FOTO Facebook

Actorul şi cântăreţul Tudor Chirilă a povestit într-un filmuleţ cum a încercat să se implice în reformarea sistemului de educaţie românesc, de mai bine de un an, şi cum s-a lovit de ignoranţa politicienilor.

Tudor Chirilă continuă „lupta“ sa pentru reformarea sistemului de educaţie românesc şi a povestit, într-un filmuleţ postat pe canalul său de Youtube, cum a încercat să se implice activ, dar s-a lovit de ignoranţa şi rea voinţa liderilor politici. 

„De câte ori n-am auzit chestia asta: «Băi, Chirilă, îţi dai cu părerea aici, eşti mare comentator, dar fă şi tu ceva, nu mai sta şi-ţi da cu părerea despre ce se întâmplă». Şi asta referitor la felul în care în general politicienii conduc această ţară. La mizeria care cumva vine din zona politică. Sunt cetăţean al României şi am dreptul să-mi dau cu părerea. E un drept constituţional. Pe de altă parte, e şi de datoria mea să mă implic. Şi am zis s-o fac. Asta e povestea implicării mele într-un proiect legat de educaţie şi care-i vivează pe politicieni. Iar concluziile o să le trageţi voi, pentru că eu cred că e o radiografie extrem de tristă a momentului în care ne aflăm ca ţară“, a povestit artistul. 

El a reiterat faptul că în 2018, la invitaţia unui prieten, a participat la un workshop despre educaţia finlandeză, care s-a dovedit a fi „o experienţă revelatoare“. „M-a inspirat extrem de mult şi mi-a ridicat foarte multe întrebări. A fost un workshop susţinut de experţi finlandezi de top, de consilieri de rang înalt, care au vorbit despre faptul că Finlanda, începând cu 1960, a implementat reforma, felul în care a ajuns să fie un lider mondial în educaţie, au vorbit despre cum au construit acest sistem, despre rolul profesorului în sistem şi felul în care este pregătit un profesor. Şi am zis «Dacă ei au putut, noi de ce nu am putea? Cât de greu o fi?».

Chirilă a continuat prin a povesti că a mers la Helsinki, unde a vizitat mai multe şcoli şi universităţi pentru a cunoaşte mai bine modelul de educaţie care l-a fascinat. „M-am întors acasă trist pentru că am făcut comparaţia cu sistemul de educaţie românesc, dar m-am întors şi cu o energie pentru că mi-am dat seama că există şansa reală să putem să schimbăm acest sistem dacă şi numai dacă există voinţă politică. În mintea mea, atunci a apărut ideea că noi, cetăţenii, ar trebui să punem presiune pe politicieni, şi ei să ajungă la un pact de educaţie. La un acord politic de depolitizare a educaţiei“, a povestit Chirilă.

Şi pentru ca pactul pe educaţie să fie făcut în cunoştinţă de cauză, spune Tudor, a demarat organizareaa unui workshop pe educaţie pentru liderii politici, cu ajutorul ambasadei Finlandei la Bucureşti. „I-am contactat de la PNL pe Raluca Turcan şi Violeta Alexandru, de la USR pe Claudiu Năsui şi Corina Atanasiu, iar de la PLUS am luat legătura cu Ştefan Pălărie“. De la PSD, Chirilă a luat legătura cu Radu Szekely.

„După întâlnirea noastră, feedbackul a fost extrem de bun. Toată lumea a fost de acord că există necesitatea unui pact pe educaţie. Am primit un email entuziast de la Raluca Turcan care se declara în favoarea unui pact pe educaţie şi, mai ales, era entuziasmată de ideea unui workshop pentru ca politicienii să înţeleagă mai mult despre un sistem şi despre felul în care a fost implementat. Între timp am lansat petiţia «Vă uniţi pentru educaţie?», care a ajuns la peste 80.000 de semnături. În octombrie, lucrurile s-au precipitat. A căzut Guvernul Dăncilă: mare bucurie pe toată lumea. A venit PNL, care şi-a asumat guvernarea şi la minister a venit Monica Anisie. Venise momentul, din punctul meu de vedere, ca eu să predau organzarea workshopului pentru politicieni Ministerului, mi se părea mult mai normal ca el să fie făcut într-un cadru instituţional.  (...). Am avut surpriza să văd că atitudinea Ralucăi Trucan s-a schimbat. Că paradigma de peste vară s-a schimbat. Practic, mi s-a spus că acum totul este politic, că este o decizie politică şi trebuie să fie foarte clar că lucrurile se schimbă. «Tudor, trebuie să înţelegi că tot ce se întâmplă pe educaţie trebuie să fie sub umbrela României Educate». Este proiectul preşedintelui Iohannis dinainte de finalul primului mandat, dar ea nu este o viziune şi nici un plan de acţiune. «România Educată» este o colecţie de vorbe frumoase adunate pe un site în care diverşi oameni publici în legătură cu educaţia îşi exprimă o colecţie de gânduri frumoase despre cum ar trebui să arate educaţia. Mi s-a spus că oricine a avut legătură cu PSD-ul nu mai poate să performeze în minister. Nici dacă a făcut ceva rezumabil bun. Atunci a fost primul meu semn de întrebare. I-am zis că mie mi se pare că în această alternanţă de putere «vin ai noştri, pleacă ai noştri», se ratează exact miza cea mai importantă: reforma şi că criteriile de competenţă sunt cele care ar trebui să primeze, nu cele politice“.

Artistul povesteşte că a mers înainte cu workshopul, după alegerile prezidenţiale, că a trimis invitaţii tuturor liderilor politici cu care discutase în prealabil, a trimis o invitaţie şi către administraţia prezidenţială. 

„Am încercat să ajung şi la Ludovic Orban, nu am reuşit să dau de el, poate nu am fost eu suficient de insistent“, a adăugat Chirilă. 

„Deşi au venit doi experţi de top din Finlanda, workshopul, ca prezenţă, a fost un eşec. Pentru că n-am reuşit să-i aduc acolo pe cei care ar trebui să fie conectaţi la modelul care ar putea schimba ceva. Fie că e vorba de cel finlandez, britanic sau orice model. Nu am reuşit să fac asta. Din punctul meu de vedere, am eşuat. Deşi la workshop au fost prezenţi antreprenori şi alţi actori din educaţie. Practic, educaţia nu interesează pe nimeni. Reforma în educaţie nu interesează pe nimeni. E clară chestia asta“.

Artistul a rămas cu o concluzie dezarmantă: nu reforma în educaţie îi interesează pe politicienii de la guvernare, ci conservarea puterii în propriile mâini. 

„Ce îi interesează pe ei în momentul de faţă este să aibă alegeri anticipate ca să conserve un avantaj electoral. Este singurul lor interes. În schimb, ai fi putut să conduci o ţară şi ai fi putut să arăţi intenţii că vrei să demarezi cu adevărat o reformă. În contextul momentului în care ne aflăm, mi-am dat seama că acest demers al meu a fost o utopie. Mai ales că am înţeles că administraţia prezidenţială consideră că un cetăţean nu ar trebui să aibă iniţiativa de a coagula şi de a unifica actori politici în jurul unui pact pe educaţie. Dar care ar fi treaba unui cetăţean? Un lucru este sigur: în momentul de faţă, nimeni nu-şi doreşte o reformă. Oamenii au alte priorităţi: conservarea puterii în mâinile lor. Noi? Mai stăm o tură“, a concluzionat artistul. 

Chirilă critică lacunele sistemului de învăţământ românesc şi prin muzică 

Lacunele sistemului de învăţământ românesc reprezintă una dintre temele care îl preocupă pe Tudor Chirilă şi despre care a vorbit în repetate rânduri, fiind de părere că şcoala românească eşuează în a stimula pasiunea de a învăţa. De Ziua Copilului, artistul a semnat un text în care a subliniat că sistemul de educaţie este „învechit, apăsător, frustrant“ şi nu stimulează „gândirea critică, abilităţile emoţionale şi de relaţionare“, motiv pentru care mulţi tineri la finalul liceului sunt incapabili să-şi formeze o viziune proprie asupra lumii şi a drumului lor în viaţă. Pe de altă parte, Chirilă consideră că o mare parte din vină aparţine şi părinţilor, care sunt foarte autoritari. 

De altfel, Chirilă a lansat alături de trupa VAMA piesa „Pe de rost“, un manifest ce vizează problemele din sistemul de învăţământ românesc.
 
Versurile noului single fac referire la faptul că sistemul îi obligă pe copii să înveţe totul pe de rost şi nu-i încurajează deloc să gândească liber, să greşească, să-şi urmeze visurile şi să-şi dea frâu liber creativităţii. 
 
„Am note mari, dar nu-mi place nimic/Sunt un număr, într-un sistem/ (...) Şcoală, cum naiba vrei să cresc/Dacă e o ruşine să greşesc“, „Şcoală, cum naiba vrei să cresc/Dacă e o ruşine să gândesc“, sunt câteva dintre versuri. 
 
De asemenea, versurile prezintă şi o asigurare pentru părinţii care ţin foarte mult la notele din catalog: „Tată, nu-ţi fie frică/Exită viaţă şi după notă mică“.
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: