ANALIZĂ Influencerii. Cine sunt şi câtă putere au: „Avem datoria morală să susţinem proiectele care pot schimba lumea în bine“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au zeci, sute de mii sau milioane de urmăritori în social media. Sunt oameni care se dedică modei, călătoriilor sau gătitului, dar sunt şi care promovează un stil de viaţă. Adesea, influencerii îşi ghidează comunitatea online către produse şi servicii pentru care fac publicitate. În social media încă e anarhie, iar această lipsă a regulilor le lasă libertatea de a alege fiecare cât de responsabil e în faţa fanilor. Iar asta naşte controverse.

La sfârşitul lunii mai, la scurtă vreme de la încheierea stării de urgenţă, Inna, Gina Pistol, Antonia, Dorian Popa, Bianca Drăguşanu, Adelina Pestriţu şi alte câteva persoane publice erau implicate într-un scandal de presă. Zeci de tinere acuzau că îşi distruseseră tenul după folosirea unor produse cosmetice ale firmei Plush Bio, promovate de aceştia în online. După mediatizarea cazului, unele vedete s-au dezis de colaborarea cu compania Plush Bio, altele au susţinut-o în continuare. Dorian Popa şi Bianca Drăguşanu, de pildă, au spus pentru „Libertatea“ că n-au avut reacţii adverse, dar nici n-au folosit cremele toxice indicate de consumatoarele păgubite, respectiv că produsele Plush Bio sunt, pur şi simplu, foarte bune. Adelina Pestriţu, însă, a avut o reacţie opusă: a anunţat că renunţă la parteneriatul cu firma, mai ales după ce a citit criticile primite de la următorii ei de pe Instagram.

O lună mai târziu, în iunie, avea loc un alt incident, care implica o companie de stat. La iniţiativa Primăriei Capitalei, STB a angajat mai mulţi vloggeri pentru a promova noile autobuze şi pentru a încuraja transportul public în Bucureşti. Scopul nobil al campaniei a fost deturnat rapid de realitatea dură. Cei care doreau a se identifica cu omul de rând stăteau cu un picior în autobuz, dar cu celălalt în maşinile de lux, proprietate personală. Şi, în vreme ce vloggerii arătau ce frumoasă poate fi o călătorie cu Otokar, cea mai mare parte a garajului STB e veche, ruginită şi murdară. Văzând acestea, cetăţenii s-au revoltat: ce nevoie au ei să li se spună cum e viaţa de zi cu zi, în nişte materiale video are se vor mai degrabă reportaj decât ceea ce sunt, publicitate. Vloggerii au încasat banii şi au tăcut. Campania publicitară a fost dată uitării. Însă aşa a început discuţia despre cine sunt aceşti formatori de opinie şi cum ar trebui reglementat comportamentul lor online, mai ales când fac publicitate nemarcată.

Cui îi e frică de influenceri?

Influencerii sunt o invenţie de dată relativ recentă. În ultimii ani, brandurile – mari, mici, internaţionale sau locale – nu-şi mai fac reclamă doar la televizor, ci apelează la persoane cu o comunitate mare de fani în social media pentru a le promova produsele. În străinătate, această practică a primit şi un nume: influencer marketing. În România, acest tip de publicitate există de ceva vreme, dar n-a fost prea mult băgat în seamă. A fost considerat inofensiv, ba chiar superficial, până la incidentul din primăvara acestui an. Dezbaterile privind marcarea postărilor publicitare au devenit o necesitate după cazul fetelor care şi-au desfigurat feţele, în condiţiile în care atât de mulţi influenceri promovau produsele fără să specifice că în spatele acelei fotografii era totuşi un contract de marketing.

Au apărut, inevitabil, două mari probleme: cea legală şi cea etică. Pe cine ar trebui consumatorul să tragă la răspundere, din moment ce nici conceptul de influencer şi nici cel de influencer marketing nu sunt reglementate legal? Cum se poate distinge o reclamă plătită de simplul sfat personal al influencerului, când marcarea publicităţii nu este obligatorie? Este o linie fină a responsabilităţii împărţită între brand, influencer, agenţie şi fani sau consumatori. 

Fie că vorbim de scopuri comerciale sau de sfaturi şi concluzii, responsabilitatea consecinţelor acestora se împart deopotrivă între influenceri şi comunităţi. „Responsabilitatea ar trebui să fie a fiecăruia dintre noi, indiferent de numărul de urmăritori. Şi Dan Bilzerian este un influencer şi nu are cel mai cuminte comportament din lume, dimpotrivă. Până la urmă, fiecare persoană îşi alege modelul de urmat. Ca influencer şi ca persoană publică, sunt de părere că ar trebui să te gândeşti de două ori înainte să postezi ceva pe repede înainte pe social media. Însă acest lucru este valabil pentru orice persoană“, a declarat pentru „Weekend Adevărul“ Ana-Maria Udrişte, fondatoarea avocatoo.ro.

Agenţi de publicitate şi formatori de opinie

influenceri

Cine sunt influencerii şi de ce au ajuns brandurile să se îndrepte din ce în ce mai mult către ei? Să facem un scurt exerciţiu de imaginaţie. Ne întoarcem în trecut, când existau copii care umblau pe străzi cu braţele pline de ziare şi strigau cât îi ţinea gura: „Ia ziarul, neamule!“. Ei bine, influencerul este acel mic vânzător, dar care nu se mai oboseşte să care marfa, ci, într-un fel propriu, te îndrumă direct către standul cu ziare. Cu cât cuvintele, imaginea şi gesturile lui sunt mai originale, cu atât cresc şansele ca trecătorul să se abată de la drum şi să meargă la standul de ziare.

Dacă luăm sensul larg al cuvântului influencer, el trece de zona de exercitare a influenţei în scopuri comerciale. Pe lângă vedetele care au ajuns influenceri doar pentru că îşi creaseră deja un renume în offline, sunt influencerii care au ajuns la un număr mare de oameni doar prin a fi ei înşişi, dar şi prin conţinutul lor de calitate. Îi numim influenceri nu doar pe cei de pe Facebook şi Instagram, Twitter sau Tik Tok, ci mai ales pe cei de pe YouTube. Cei de la care avem de învăţat şi pe care îi urmăresc sute de mii sau chiar milioane de oameni. Fie că vorbim de bucătari, de programatori, de gameri, de oameni care promovează cărţi, muzică – ei o fac din pasiune şi nu ar trebui să uităm asta.

Fie că sunt persoane care şi-au creat un renume în online pornind de la zero, fie că sunt persoane publice care folosesc acum reţelele sociale pentru a-şi exprima părerile, influencerii devin pentru mulţi adevărate modele. Cum au vrăjit publicul? În primul rând, lăsând uşa larg deschisă către intimitatea lor. Acest gest de împărtăşire a vieţii de zi cu zi a creat între influenceri şi followeri (urmăritori) o relaţie prietenoasă, devenită, cu timpul, chiar familială.

Unii spun că fix acest detaliu a determinant trecerea de la statutul de vedetă la cel de influencer – practic, influencerii sunt noile vedete. Alţii spun că influencerii sunt acei oameni care oferă constant conţinut foto, video sau scris. Doar că, în momentul în care a intervenit remuneraţia pentru conţinutul promovat, şi definiţia termenului s-a schimbat. Statele Unite, prima ţară care monitorizează legal activitatea influencerilor, a stabilit, prin Federal Trade Commission, că un influencer este „acea persoană care are puterea de a influenţa deciziile de cumpărare ale altora datorită autorităţii, cunoştinţelor, poziţiei sau relaţiei cu publicul ei“.

În România, Consiliul Român pentru Publicitate (RAC) are o altă viziune: „Influencer (de ex. blogger/ vlogger/ iniţiator de recomandări) este o persoană care face public punctul său de vedere şi/ sau sfatul asupra unor produse şi/ sau servicii ale unui anunţător în temeiul unui raport contractual, într-o manieră şi cu un stil care
îi sunt proprii. Un influencer poate interveni într-un context editorial sau în colaborare cu un brand în scopul de a publica un conţinut comercial specific“.

TOPUL INFLUENCERILOR DIN ROMÂNIA Inna 2,91 milioane de urmăritori Antonia 2,61 milioane de urmăritori Delia 2,51 milioane de urmăritori Andra 2,4 milioane de urmăritori Dorian Popa 2,14 milioane de urmăritori Nicole Cherry 2 milioane de urmăritori Smiley 1,9 milioane de urmăritori Alina Eremia 1,8 milioane de urmăritori Andreea Mantea 1,8 milioane de urmăritori Selly 1,69 milioane de urmăritori

Încrederea costă

Sentimentul de apropiere, de familiaritate, de încredere a devenit motivul principal pentru care brandurile şi-au îndreptat atenţia către influenceri. Totul a început treptat, mai întâi în SUA, ajungând astăzi o industrie în toată puterea cuvântului: la nivel mondial, piaţa influencerilor este estimată la aproximativ 10 miliarde dolari.

„La nivel global, promovarea online prin influenceri aduce, în medie, rezultate de 5 până la 11 ori mai bune decât publicitatea digitală tradiţională, iar comportamentul consumatorilor s-a schimbat radical – jumătate dintre utilizatorii de Internet nu dau click niciodată pe o reclamă dintr-un banner online. Mai mult, aproape 70% dintre agenţiile americane declară că vor mări bugetele pentru campaniile de influencer marketing în următoarele 12 luni, iar interesul faţă de această strategie de marketing online a crescut semnificativ – doar căutările în Google după termenul influencer marketing s-au majorat cu 325% din 2016 în 2017“, explica pentru revistabiz.ro Florin Grozea, fondatorul MOCAPP, agenţie de influencer marketing.

România este însă la ani-lumină de a atinge acest prag – se estimează o sumă de 10 milioane de euro acordată către segmentul de influencer marketing. Când vorbim de bani, trebuie ţinut cont că nu doar efortul depus pentru realizarea conţinutului publicitar este remunerat, ci şi încrederea pe care comunitatea i-o acordă influencerului. Aşadar, încrederea costă – dar este o sabie cu două tăişuri. Dacă urmăritorul simte câtuşi de puţin că este minţit, înşelat sau ignorat, încrederea scade sau dispare. Un exemplu relevant este chiar scandalul reclamelor plătite vloggerilor de Primăria Generală a Capitalei pentru a promova, ilustrativ, Societatea de Transport Bucureşti. Acest caz a adus din nou în discuţie marcarea reclamelor plătite – era clar că influencerii respectivi nu promovau o alegere personală din viaţa de zi cu zi şi atunci de ce nu au semnalat că este un conţinut plătit? La urma urmei, influencerii plătesc şi ei taxe şi impozite pentru veniturile obţinute, chiar dacă meseria de influencer nu este, deocamdată, reglementată legal.

Cred că ar trebui să facem o treabă mai bună în a ne autoreglementa, în a descoperi unde avem probleme. Cred că ar trebui să ne folosim şi de tool-urile (n.r. – unelte) care există deja – atât Facebook, cât şi Instagram au modalităţi prin care poţi marca faptul că este un conţinut sponsorizat –, astfel încât să existe transparenţă. Pe termen lung, această sinceritate, autenticitate se va întoarce printr-o încredere şi mai mare a publicului Florin Grozea, fondator MOCAPP

Primul pas: autoreglementarea

Aşadar, dezvoltarea industriei de influencer marketing a adus cu sine probleme, dar şi nevoia de încadrare, de definire. Ca în orice domeniu, respectarea regulilor este cheia. Dar ce se întâmplă atunci când nu prea există reguli clar stabilite? Se poate recurge la autoreglementare, iar un prim pas ar fi marcarea în mod corespunzător a publicităţii. Dar cine să o facă? Şi aşa au intrat în joc agenţiile de influencer marketing, un intermediar care doreşte crearea unui mediu de afaceri onest şi echitabil pentru ambele părţi – influencer şi consumator. Şi tot agenţiile au ajuns la concluzia că trebuie să se aşeze la o masă şi să stabilească concret regulile jocului.

Despre cea mai arzătoare problemă, cea a marcării publicităţii, a vorbit Florin Grozea, fondatorul unei astfel de agenţii, într-un interviu pentru paginademedia.ro: „Cred că ar trebui să facem o treabă mai bună în a ne autoreglementa, în a descoperi unde avem probleme. Cred că ar trebui să ne folosim şi de tool-urile (n.r. – unelte) care există deja – atât Facebook, cât şi Instagram au modalităţi prin care poţi marca faptul că este un conţinut sponsorizat –, astfel încât să existe transparenţă. Trebuie să învăţăm de la clienţii internaţionali, care deşi vor şi ei să facă bani, respectă aceste reguli, folosesc aceste tool-uri. Iar influencerii trebuie să ştie că folosirea acestora nu scade reach-ul – asta fiind una dintre problemele lor. Dar chiar şi dacă ar face-o, vorbim despre încredere, despre transparenţă, iar asta este mult mai valoroasă decât 200-500 de euro. Pe termen lung, această sinceritate, autenticitate se va întoarce printr-o încredere şi mai mare a publicului“.

Un pas important a fost făcut chiar în acest an atât de dificil. IAB România şi 2Performant, în colaborare cu Social Smarts şi Avocatoo.ro, şi cu sprijinul IAB Spania şi al Consiliului Român pentru Publicitate au pus cap la cap „Codul de bune practici în influencer marketing“. Pe scurt, este vorba de un ghid care îşi propune să servească drept bază pentru un viitor cadru juridic în ceea ce priveşte relaţia între branduri, influenceri şi consumatori. „De când s-a lansat, am remarcat că tot mai multe campanii între influenceri şi branduri sunt marcate cu #ad. De fapt, agenţiile de marketing au început tot mai mult să solicite influencerilor să marcheze publicitatea, lucru care nu poate decât să mă bucure, pentru că este un pas înainte. Completat cu un set de documente foarte bine pus la punct de către avocatoo.ro, este un punct de plecare pentru o relaţie sănătoasă între branduri, influenceri şi comunităţile de urmăritori“, spune Ana-Maria Udrişte.

În Europa, cel mai la îndemână caz este cel din Marea Britanie, unde avem reglementare expresă şi, mai mult, tot mai mulţi influenceri sunt sancţionaţi pentru nedivulgarea parteneriatelor cu brandurile sau inducerea în eroare a consumatorilor. În SUA, cazurile cu influenceri sunt la ordinea zilei pe masa autorităţilor. Ana-Maria Udrişte, avocat şi fondator avocatoo.ro

Zona gri a drepturilor şi obligaţiilor

O reglementare legală a activităţii influencerilor ar fi ideală, asta e cert. Cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor de către toate părţile implicate, inclusiv de către consumatori, este esenţială. Deşi nici măcar la nivelul Uniunii Europene statutul legal al influencerului nu este definit, veştile sunt bune.

„În Europa, cel mai la îndemână caz este cel din Marea Britanie, unde avem reglementare expresă şi, mai mult, tot mai mulţi influenceri sunt sancţionaţi pentru nedivulgarea parteneriatelor cu brandurile sau inducerea în eroare a consumatorilor. În SUA, cazurile cu influenceri sunt la ordinea zilei pe masa autorităţilor şi se încheie tranzacţii de soluţionare a conflictelor şi pe milioane de dolari. O parte bună este că datorită reglementării din Marea Britanie, Instagram s-a angajat să adopte instrumente noi care să vină în ajutorul brandurilor şi al creatorilor de conţinut şi să facă acest lucru tot mai transparent. O parte dintre ele deja au fost implementate şi aproape fiecare update al Instagram vine cu un instrument nou. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea în întreaga Europă o reglementare oficială a acestui statut de influencer“, explică Ana-Maria Udrişte.

Cu toate că o reglementare propriu-zisă a industriei nu există, nu înseamnă că social media este un sat fără câini. Nemarcarea publicităţii şi, mai ales, consecinţele acestui fapt, cum a fost cazul Plush Bio, pot intra sub incidenţa Legii 158/ 2008, privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă, şi pot fi, totodată, catalogate practici neloiale, conform Legii 11/ 1991. Cu alte cuvinte, în cazul în care reclama se doveşte a fi înşelătoare, produsele nu sunt conforme cu realitatea sau reclama nu este marcată corespunzător, consumatorul poate sesiza ANPC printr-o plângere ce poate fi făcută online.

Pentru protecţia minorilor

Un subiect în care legea şi moralitatea nu rezonează cu realitatea este problema promovării anumitor lucruri care pot dăuna minorilor, acţiune care intră sub incidenţa Legii 148/ 2000. Este un subiect sensibil nu doar pentru că vorbim despre un segment de vârstă mai uşor influenţabil, ci pentru că acesta reprezintă o parte considerabilă a comunităţii din online. „Se pot aplica sancţiunile legii 148/ 2000 mai ales dacă vorbim de produse din tutun sau de alcool la radio, televiziune sau în presa online/ scrisă. Practic, un influencer nu ar trebui să promoveze produse din tutun sau alcool în aceste medii. Momentan, încă este o zonă gri. Însă, pentru că vorbim de influenceri cel mai mult pe reţelele sociale, aici nu avem o asemenea reglementare, astfel încât se pot face, cu singura condiţie să nu fie profile destinate în mod expres minorilor. E o discuţie fină aici în ceea ce priveşte influenţarea minorilor spre a face o achiziţie, ştiut fiind că aceştia sunt mai vulnerabili. Să ne gândim la fetele de 15-16 ani care achiziţionează ceaiuri sau pastile de slăbit ca să arate ca influencerul pe care îl urmăresc. Nu m-ar mira să vedem în curând şi la noi sancţionări în acest sens, aşa cum vedem în afară“, spune Ana-Maria Udrişte, avocat specializat în dreptul concurenţei.

Importanţa micilor influenceri

Un oarecare conflict de interese se creează când se pune întrebarea: eşti numit influencer în funcţie de numărul de urmăritori sau de impactul pe care îl ai asupra comunităţii tale, indiferent cât de mică este? Oamenii din domeniu spun că acum contează calitatea, puterea de influenţare, şi nu neapărat numărul de followeri. Vorbim, aşadar, despre nano (până la 10.000 de urmăritori) şi micro (până în 50.000 de urmăritori) influenceri. Ei sunt cei care au comunităţi foarte bine închegate şi sunt mai dispuşi la promovarea altora ca ei. Tot ei sunt aceia care promovează brandurile mici, locale – o acţiune care a inspirat şi care a ajutat comerţul digital în această perioadă de pandemie. Aceşti mici influenceri nu rămân indiferenţi brandurilor mari, spune şi Ana-Maria Udrişte: „O persoană nu este influencer pentru că are 100.000 de urmăritori. Poate avea şi 2.000 şi să convertească fără probleme, pentru că are o comunitate strânsă. Iar brandurile şi agenţiile încep să se uite tot mai mult spre zona de micro şi nano influenceri“. O altă problemă în ce priveşte numărul de urmăritori este faptul că, uneori, acesta nu e real. Un studiu al comapaniei HypeAuditor a scos la iveală că majoritatea influencerilor din România au încercat măcar o dată o metodă artificială pentru creşterea comunităţii pe Instagram. Conform datelor studiului, 47% dintre influencerii români şi-au construit comunităţile utilizând practici frauduloase – precum follow/ unfollow sau comentarii neautentice.


Adelina Pestriţu, influencer: „Trebuie să ne asumăm nişte reguli şi să fim conştienţi – sau mult mai conştienţi – de responsabilitatea pe care o avem“

Adelina Pestriţu şi-a licitat rochia de mireasă în cadrul unei campanii de strângere de fonduri pentru renovarea secţiei de Pediatrie a Spitalului Municipal Câmpulung Muscel, acolo unde s-a născut.

Imagine indisponibilă

Fostă prezentatoare TV şi fotomodel, Adelina Pestriţu (33 de ani) este unul dintre cei mai apreciaţi influenceri din România. O confirmare a venit în 2019, când a câştigat trofeul Best Romanian Pop Culture Influencer, la gala americană E! People’s Choice Awards. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul“, Adelina a subliniat că sinceritatea este cheia în relaţia cu cei peste trei milioane de fani din comunitatea sa. Ea a vorbit şi despre responsabilităţile influencerilor, despre datoria morală de a-şi folosi capitalul de imagine pentru a atrage atenţia asupra problemelor importante, dar şi despre lucrurile de care ţine cont când semnează un contract de publicitate.

„Weekend Adevărul“: Ai spus, la un moment dat, că sinceritatea este cheia succesului şi că publicul simte când vrei să pari ceea ce nu eşti. Ce înseamnă pentru un influencer să fie sincer în relaţia cu fanii lui şi unde se opreşte această sinceritate, având în vedere că îşi expune viaţa în online?
Adelina Pestriţu:
Depinde din ce perspectivă te uiţi la lucruri. Din perspectiva mea, lucrurile sunt simple: eu arăt mult din viaţa mea privată, dar mă opresc întotdeauna acolo unde aş putea să transmit oamenilor din comunitatea mea mesaje care să-i întristeze, să-i determine să aibă o atitudine agresivă sau să fie vulgari. Din perspectiva comunităţii, cred că lucrurile se văd diferit – prietenii mei definesc sinceritatea altfel şi sunt sigură că uneori au aşteptări pe care poate că eu nu le îndeplinesc. Văd din mesajele lor private că se aşteaptă uneori să am reacţii şi răspunsuri la anumite întâmplări din afara comunităţii, dar eu îmi doresc să fie pace la mine pe conturi şi să ne simţim bine, să ne respectăm, să nu incităm la ură şi la violenţă verbală.

Dacă tot suntem la capitolul sinceritate, ai acceptat vreodată să promovezi un produs în care nu credeai cu adevărat sau pe care nu l-ai testat înainte?
Sunt produse pe care nu le poţi testa înainte, cum ar fi hainele. Sigur că poţi să te uiţi la brand şi la material, dar nu poţi să dai comunităţii garanţia că articolul respectiv se va potrivi perfect cu silueta cumpărătorului. Dar în ceea ce priveşte produsele cosmetice, întotdeauna le testez înainte. Niciodată nu promovez produse despre care nu am informaţiile pe care consider că trebuie să le am înainte de a semna contractul.

Nu fac rabat de la nimic. Orice mă face să-mi pun semne de întrebare devine un motiv de refuz. Atunci când accept o campanie şi semnez un contract, mă comport ca un furnizor conştiincios şi fac ceea ce trebuie să fac, atât de bine cât pot eu.

Pe de altă parte, s-a întâmplat să refuzi o propunere?
Am refuzat chiar de mai multe ori propuneri de colaborare. Uneori nu mi-au plăcut produsele, alteori nu am crezut că se potriveşte ideea de comunicare a brandului cu ceea ce fac eu în comunitate. Au fost şi cazuri în care mi s-a părut că nu aş fi făcut diferenţa dacă m-aş fi asociat cu acel produs şi pentru client ar fi fost doar o cheltuială inutilă.

Sinceritatea e brăţară de aur

Există o întreagă dezbatere privind faptul că majoritatea vedetelor nu-şi marchează corespunzător campaniile publicitare plătite. De altfel, tu eşti una dintre puţinele excepţii. Când şi de ce ai ales să faci acest lucru, deşi nu este obligatoriu?
Nici nu-mi imaginez altfel! Îmi puteţi reproşa că nu sunt sinceră cu comunitatea mea dacă mă dau cu fond de ten sau dacă folosesc o aplicaţie cu ajutorul căreia să-mi mai şterg din riduri, dar nu vreau să induc niciodată nimănui ideea că ceea ce postez legat de produse şi înţelegeri comerciale este altceva decât ceea ce este. Toţi partenerii mei ştiu că aceasta este o condiţie esenţială a colaborării noastre. Când reţelele ne-au pus la dispoziţie opţiunea de marcaj automat, m-am bucurat şi am folosit-o din prima zi.

Crezi că activitatea de influencer marketing ar trebui reglementată legal? În sensul că reclamele false sau dăunătoare ale influencerilor să poată fi sancţionate.
Cred că primul pas ar fi cel al autoreglementării. Desigur că ne-ar ajuta şi statul dacă ne-ar recunoaşte profesia, pentru că noi plătim taxe şi merităm să avem un statut egal cu orice alt profesionist din alt domeniu. Şi noi trebuie să ne asumăm nişte reguli şi să fim conştienţi – sau mult mai conştienţi – de responsabilitatea pe care o avem. Aici nu mă refer doar la parteneriatele comerciale, ci şi la conduita noastră pe Internet – indiferent cum se numeşte platforma pe care activăm, trebuie să ne gândim că acest spaţiu public trebuie să fie unul sigur din toate punctele de vedere.

Ai mărturisit că te gândeşti foarte bine înainte de a face o postare. Care sunt criteriile şi valorile de la care nu eşti dispusă să faci rabat când vine vorba de o campanie de publicitate?
Nu fac rabat de la nimic. Orice mă face să-mi pun semne de întrebare devine un motiv de refuz. Atunci când accept o campanie şi semnez un contract, mă comport ca un furnizor conştiincios şi fac ceea ce trebuie să fac, atât de bine cât pot eu. Când scriu un text, fac o fotografie sau o filmare, îmi pun la bătaie toată energia şi creativitatea, pentru că ştiu că dincolo de contractele pe care le semnez stau oameni care aşteaptă ceva de la mine, iar eu nu-mi permit să-i dezamăgesc. Este o regulă de aur pe care mă bazez. Aşa traduc eu profesionalismul, iar în cazul meu această cheie a funcţionat mereu. Nu e uşor să-ţi dedici tot timpul jobului, dar am crescut cu dorinţa de a face lucrurile ca la carte.

„Să nu permitem ca ura să devină normalitate“

Care e din punctul tău de vedere cea mai mare responsabilitate pe care o ai în calitate de influencer?
Am multe responsabilităţi! Faţă de comunitatea mea, faţă de clienţii mei, faţă de mine, ca om cu demnitate. Vreau ca cei care mă urmăresc să rămână cu ceva bun din experienţa virtuală pe care o au alături de mine. Să ştiu că le-am adus fie un zâmbet, o bucurie sau, pur şi simplu, un sfat care să le facă ziua sau viaţa mai bună.

Care crezi că e cel mai nociv comportament online?
Agresiunea de toate felurile. Dacă eu, ca adult, pot să mă descurc cu ura şi mesajele pline de ură, deşi mă afectează şi pe mine, pentru copii şi adolescenţi cred că acesta este cel mai mare pericol. Injuriile, limbajul vulgar, atacurile foarte personale, bazate pe interpretări nefericite ale condiţiei sociale, etniei, sexului, mi se par extrem de nocive şi cred că vor avea urmări pe termen lung. În urmă cu doi-trei ani, noi nu aveam în limbaj cuvântul „hater“, însă azi a devenit o normalitate şi asta mă îngrijorează, mai ales când el este aşezat lângă numele unui minor. Nu aş fi fericită ca acest cuvânt să intre în vocabularul nostru de bază şi noi să acceptăm acest fenomen fără să facem ceva. Stă în puterea noastră, a fiecăruia, celebru sau anonim, să nu permitem ca hate-ul, ura să devină normalitate.

Să vorbim puţin şi despre rolul influencerului în societate. De pildă, tu ai promovat şi produsele unor companii private, dar te-ai implicat şi în campanii sociale. Crezi că pot fi influencerii o cheie către ajutorarea unor ONG-uri sau a unor cazuri sociale?
Eu m-am implicat ori de câte ori am simţit că pot să ajut. Desigur că orice persoană cunoscută poate şi ar trebui să-şi folosească notorietatea şi influenţa pentru a susţine unele cauze sociale. E nevoie de noi şi de forţa noastră de a coagula oameni. Cred că noi, influencerii, avem datoria morală să participăm şi să susţinem proiectele care pot schimba lumea în bine, fie că e vorba de cazuri punctuale sau de acţiuni mari.

Eu sper să ne unim ca să ne autoreglementăm şi ca să ajutăm decidenţii să ne ia în seamă ca profesie.

Portretul influencerului ideal: conţinut curat şi seriozitate

Cât de receptivi sunt fanii tăi la produsele pe care le promovezi? S-a întâmplat să primeşti reclamaţii, să fie dezamăgiţi de recomandările tale sau, dimpotrivă, să ai parte numai de reacţii pozitive?
Există ambele categorii sau poate chiar trei: unii sunt interesaţi, pe alţii nu-i interesează şi unii mă apostrofează. Este firesc să fie aşa. Şi când te uiţi la televizor, nu te interesează toate spoturile din pauza de publicitate sau nu te interesează niciunul sau te enervezi ca ţi-a fost întrerupt programul preferat.

Ţi-au spus vreodată companiile de ce vor să-şi asocieze imaginea cu a ta?
Mi se spune destul de des ca am evoluat frumos şi că am un discurs echilibrat şi, cel mai importat, că am o comunitate mare. Alteori, clienţii vin pentru că au auzit sau ştiu că am rezultate bune, că încerc să fac conţinut curat şi că sunt serioasă.

Există o competiţie în online-ul românesc? Cât de dezvoltată e această plajă şi cât de unită?
Ca în orice loc în care sunt oameni talentaţi, există şi orgolii. Nu ştiu cât de mare este competiţia între noi şi cred că e şi greu de analizat. Eu sper să ne unim ca să ne autoreglementăm şi ca să ajutăm decidenţii să ne ia în seamă ca profesie.

Astăzi, a fi influencer înseamnă să ştii să faci, de fapt, marketing creativ. Tu ai terminat facultatea de management. Crezi că te-a ajutat asta în online? Ai fost interesată să citeşti cărţi de specialitate, să înţelegi ce înseamnă să vinzi online, să ai reach?
Cred că m-a ajutat mai ales experienţa din televiziune şi practica în domeniul online şi social media. Mie mi s-a părut fascinant domeniul de când a apărut, nu am învăţat din cărţi – în urmă cu cinci-şase ani nici măcar nu începuse cineva să teoretizeze acest domeniu. Am învăţat făcând, experimentând, căutând răspunsuri pe forumuri, lucrând cu profesionişti. Logica acestor reţele, algoritmul lor se schimbă destul de des, aflu multe lucruri noi în fiecare zi. Facultatea m-a ajutat în ceea ce am construit în jurul notorietăţii mele.

„Mă voi readapta, în funcţie de vremuri“

În ce fel ţi-a schimbat viaţa personală postura aceasta de influencer? La ce eşti mai atentă acum în mediul tău privat şi ce crezi că ai câştigat?
La începutul acestei perioade era foarte ciudat chiar şi să ies la masă cu prietenii. Toată lumea mă întreba cu ce mă ocup şi eu încercam să explic ce fac. Tuturor li se părea superficial. După ce a mai trecut ceva timp şi oamenii au început să înţeleagă, viaţa mea personală a revenit la normal. Acum nu mă mai întreabă nimeni. Eu am biroul în telefon, care e tot timpul cu mine. Uneori, mă simt presată de lipsa de timp, de alergătura continuă în care sunt şi, inevitabil, de dorinţa de a face totul aproape de perfecţiune.

Cum ţi-a afectat pandemia activitatea de influencer?
Mi-a limitat opţiunile creative, accesul la locaţii, la echipe de oameni. A trebuit să învăţ să lucrez cu aceste limitări şi să încerc să fac un conţinut bun chiar dacă nu mai am aşa de multe variante.

Te-ai gândit vreodată în ce condiţii, cum şi când, ai putea lua decizia de a-ţi întrerupe activitatea de influencer?
Nu m-am gândit. Mie îmi place să fac ce fac acum. Interacţiunea permanentă cu oamenii îmi dă o energie bună. Aşa cum în urmă cu zece ani nu preconizam că voi avea o comunitate atât de mare în online şi că reţelele de socializare vor deveni principala mea sursă de venit, probabil voi face surfing atunci când va veni momentul şi mă voi readapta, în funcţie de vremuri. Îmi plac provocările şi nu mă dau în spate când vine vorba de ele.

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite