ANALIZĂ Cum a ajuns Becali un model pentru români. Reprezentantul scurtăturilor către succes, omul care „merge la oi, dar stă într-un palat“

ANALIZĂ Cum a ajuns Becali un model pentru români. Reprezentantul scurtăturilor către succes, omul care „merge la oi, dar stă într-un palat“

Gigi Becali

În ciuda „palmaresului“ său deloc flatant, care include şi un stagiu la puşcărie, controversatul om de afaceri Gigi Becali (60 de ani) este persoana publică cu care cei mai mulţi români şi-ar dori să semene.

Ştiri pe aceeaşi temă

În 2018, cei mai mulţi români (76%) nu găsesc un model în viaţa publică din România, respectiv o personalitate cu care şi-ar dori să semene, potrivit unui sondaj recent realizat de IRES şi publicat de revistasinteza.ro. Cercetarea, realizată pe un eşantion de 1300 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă din România, arată însă şi că latifundiarul George Becali este un reper pentru 6% din persoanele chestionate, cel mai mare procent dintre personalităţile menţionate ca model. 
 
Bişniţar de blugi, ţigări şi săpun în anii de după Revoluţie, devenit ulterior politician cu un discurs populist, afacerist, postură din care a prejudiciat statul român şi a fost condamnat la închisoare cu executare în 2013, actualmente patron al clubului de fotbal FCSB, celebru pentru limbajul şi atitudinea agresive, Gigi Becali stârneşte încă admiraţia a numeroşi români. 
 
Imediat în top îi urmează fostul jucător de tenis Ion Ţiriac (79 de ani), pe care 3% îl consideră un model, în timp ce 2% dintre români le au ca reper pe cântăreaţa Andra Măruţă (31 de ani) şi femeia de afaceri Monica Tatoiu (62 de ani), retrasă din viaţa publică. La coada clasamentului regăsim numele filosofului Andrei Pleşu (70 de ani) şi al rapsodului Tudor Gheorghe (73 de ani), modele doar pentru 1% dintre românii intervievaţi. 
 
Mai mândri de Ceauşescu decât de Brâncuşi sau de Nadia
 
Un aspect pozitiv este că Simona Halep (26 de ani), cea mai bună jucătoare de tenis din lume la ora actuală, este cea mai admirată româncă – 16%. La acest capitol, topul este dominat de vedete din televiziune, showbiz, politică şi actorie.
 
Rugaţi să numească un om celebru pe care îl admiră şi şi-ar dori să-l întâlnească, 6% dintre români l-au preferat pe miliardarul Bill Gates (62 de ani), în timp ce fostul preşedinte american Barack Obama (57 de ani) şi actualul lider al SUA Donald Trump (72 de ani) sunt la egalitate cu solista columbiană Shakira (41 de ani), cu un procent de 4%, surclasându-i pe liderul rus Vladimir Putin (65 de ani), pe care 3% vor să-l cunoască, şi pe Papa Francisc (81 de ani), pe care şi-ar dori să-l întâlnească doar 1% dintre românii intervievaţi. 
 
Românii sunt mai mândri de Ceauşescu (4%) decât de Nadia Comăneci, Constantin Brâncuşi şi Regele Mihai, în timp ce „Bibanul“ Dem Rădulescu (1%) este în acest top pe picior de egalitate cu trei regi – Mircea cel Bătrân, Decebal şi Carol I. 
 
Nea Gigi, „visul românesc“
 
Şi totuşi, cel mai surprinzător rezultat rămâne prezenţa în topul modelelor a lui Gigi Becali, un individ mai degrabă remarcat pentru înjurături şi retorica rasistă, antisemită şi homofobă. În 2014, la un an de la condamnarea lui un editorialist Washington Post creiona succint şi dur portretul lui Becali, un om cu o ascensiune rapidă, dar a cărui decădere nu se întrevede: „Fost cioban devenit mogul, rasist, homofob şi guraliv. În ciuda tuturor acestor lucruri, popularitatea lui Becali nu s-a diminuat, dimpotrivă, pentru că naţionalismul extremist este cât se poate de viu în anumite zone ale Europei de Est“.
 
Publicitarul Bogdan Naumovici nu este însă surprins de rezultatul sondajului: „Cum adică cum au ajuns să se identifice românii cu Gigi Becali? Privind foarte mult timp la televizoare. Gigi Becali are o notorietate foarte, foarte mare, multă vreme a apărut pe la televiziuni şi e firesc ca pentru o parte din societate el să devină «visul românesc», să-i spunem aşa. Un om care n-are şcoală, care n-a muncit mai nimic toată viaţa lui, dar care este bogat. El este reprezentantul scurtăturilor către succes, dacă măsurăm acest succes doar din punct de vedere material. E normal să devină reprezentativ şi aspiraţional pentru o parte a românilor. Este admirat tot de oamenii mai puţin educaţi, pe principiul - iată că avem cu toţii şanse să devenim bogaţi, deşi n-avem şcoală. Nu cred că pe Gigi Becali îl admiră doctorii şi academicienii, îl admiră oamenii la fel de prost sau de puţin educaţi precum el“. 
 
Şi lipsa generală a modelelor în spaţiul public este, pentru Naumovici, perfect de înţeles. De ce? „Pentru că majoritatea persoanelor publice, şi aici vorbim despre persoanele pe care le vezi cel mai des reprezentate în media, sunt de teapa lui Gigi Becali, fie politicieni, fie „vedetele“ din televiziuni, asistente TV, astea sunt vedetele. E normal ca o altă parte a societăţii, cea educată de data aceasta, să nu se simtă reprezentată de genul acesta de personaje“, explică publicitarul. 
 
„Merge la oi, dar stă într-un palat“
 
Psihologul Keren Rosner pune popularitatea lui Gigi Becali pe seama poveştii de viaţă „aproape legendare“, a uşurinţei cu care omul din popor se poate raporta la el şi a faptului că a impresionat cu actele sale caritabile - a donat bani pentru ridicarea unor biserici, pentru sinistraţi şi oameni aflaţi în nevoie. 
 
Este un om al contrastelor, care arată că înţelege omul din popor. Este cel care trăieşte într-o lume selectă, însă are obiceiuri populare
 
Keren Rosner, psiholog
„Dincolo de controverse, este un om simplu, fără pretenţii educaţionale sau academice, care se exprimă ca omul din popor, direct, se comportă natural, are gusturi contrare, însă care pot fi înţelese şi acceptate de oamenii obişnuiti, spre exemplu – merge la oi, dar stă într-un palat. Este un pesonaj bogat care bravează, îşi expune opulenţa, însă în acelaşi timp ajută pe cei în nevoie, empatizează cu cei care suferă. Este un om al contrastelor, care arată că înţelege omul din popor. Este cel care trăieşte într-o lume selectă, însă are obiceiuri populare“.
 
Ce îl face să fie admirat? Tradiţia cu care nu evită să se afişeze şi caritatea de care dă dovadă, este de părere specialista. „Credinţa şi generozitatea, bogăţia şi dezinhibiţia fac ca mulţi oameni să îşi dorească un destin similar. Mesajul lui este că nu trebuie să munceşti din greu, ci este suficient să fii deştept, în sensul să ai relaţii, să ştii exact ce să faci pentru a obţine tot ce îţi doreşti, un ideal pe care îl râvnesc mulţi. Se pot identifica uşor cu un model de acest gen pentru că se simt mai apropiaţi de trăsăturile lui. Nu comportamentul, reacţiile în anumite situaţii şi ţinuta morală sunt importante în caracterizarea  modelului ales, ci viaţa pe care o duce, beneficiile poziţiei sociale pe care o are. Mai mult, domnul Becali este în lumea fotbalului, lume în care mulţi tineri doresc să ajungă şi mulţi bărbaţi trăiesc cu nostalgia acestui joc“, a detaliat Rosner. 
 
Tinerii nu mai au modele şi nici nu îşi caută 
 
Este esenţial să definim ce înseamnă un model. Potrivit psihologului, este acel personaj care ne fascinează, ne inspiră, pe care îl admirăm cu toată fiinţa şi cu care ne-am dori să semănăm până la identificare. În modelul ales proiectăm trăsăturile de caracter, dorinţele, talentele, abilităţile, stilul de viaţă, succesul, bunăstarea, aspectul, şarmul pe care le-am dori să le avem, presupunând că el le are.  În funcţie de preocupări, interese şi valori, fiecare persoană îşi poate găsi propriul model, însă niciodată nu îl vom căuta în afara reperelor cu care rezonăm.  
 
Nu mai există moda maeştrilor pentru că am devenit aroganţi şi narcisişti. Suntem de mici învăţaţi să nu respectăm şi să nu ne admirăm semenii, nu recunoaştem calităţile celorlalţi cu bucurie

Keren Rosner, psiholog
Psihologul Keren Rosner a observat şi subliniază că s-a dovedit şi statistic că românii, în special tinerii, nu mai au modele şi nici nu sunt dornici să-şi caute unele. Iar acest obicei nu mai este încurajat dintr-o serie de motive – este greu să găseşti modele care să fie în totalitate aşa cum ţi-ai dori; este promovată idee ca fiecare să îşi găsească propriul drum, să evite modelele pentru a fi original, o contrareacţie la „a fi ca altul“; tendinţa nu este să urmăm un model, ci să ne avântăm pe cont propriu sau haotic în viaţă, fără repere exactă, nu mai există moda maeştrilor pentru că am devenit aroganţi şi narcisişti; suntem de mici învăţaţi să nu respectăm şi să nu ne admirăm semenii, să nu recunoaştem calităţile celorlalţi cu bucurie. 
 
„Dispariţia modelelor este cu dublu-sens: nu vrem modele pentru că nu le găsim utilitatea ca repere în viaţa noastră şi nu găsim modele pentru că nu întâlnim real sau virtual persoane de care să ne lăsăm ghidaţi tocmai pentru că apreciem standardele lor înalte de valoare umană“, mai precizează Rosner. 
 
Onoarea şi modestia, devansate de bani şi popularitate
 
Psihologul atrage atenţia şi că tindem să privim în sus către persoane celebre care nu îndeplinesc neapărat profilul unui model demn de urmat. „Poveştile lor nu au o traiectorie impresionantă. Mesajul pe care îl transmit este unul egocentrist, superficial, fără impact emoţional-inspiraţional. Biografia lor sau rezultatele profesionale nu le recomandă ca posibile modele. Identificăm preferinţele pentru personaje care au reuşit facil în viaţă, care «se descurcă», care nu au o biografie impregnată de muncă, perseverenţă, repere morale, sacrificii, idealuri, ci îi reprezintă reuşita materială şi gloria. Bunăstarea materială, faima şi succesul într-un domeniu sunt suficiente să atragă atenţia publicului. Modelele de sfinţi, eroi de roman, luptători, regi, prinţese, scriitori sunt perimate pentru că nu sunt promovate, pentru că nu îndeplinesc calităţi care să fie valorizate la scară mare. Aceste modele sunt înlocuite cu actori, cântăreţi, dansatori, sportivi, oameni de televiziune, politiceni sau oameni bogaţi care au pornit de jos şi s-au afirmat relativ repede. Persoanele alese de români ca modele sunt persoane care au reuşit în cariera lor. Probabil aceasta este viziunea românilor - că este foarte important succesul în carieră, mai ales în media şi domeniul sportiv. Dacă presupunem adoptarea acestor modele ele conferă în principal  recunoaşterea publică şi siguranţa materială. Valoarea familiei, a onoarei, compasiunea, dreptatea, curajul, modestia sunt devansate de bani şi popularitate“, a mai explicat Rosner. 
   

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: