Povestea lui Adrian Sârbu, primul „mogul“ de televiziune din România

Povestea lui Adrian Sârbu, primul „mogul“ de televiziune din România

„Shogunul“, una dintre poreclele preferate de Adrian Sârbu, a ridicat la rang de necesitate dictonul „think big“ FOTO Marian Iliescu

Despre Adrian Sârbu, fondatorul postului Pro TV, se vorbeşte întotdeauna în termeni mari, oricare ar fi aceştia: „dictator“, „vizionar“, „oportunist“. Ceea ce a reuşit acesta să facă a fost, însă, o adevărată revoluţie a gândirii şi a modului în care românul de rând a început să perceapă fenomenul televiziunii şi al divertismentului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Vestea plecării lui Adrian Sârbu de la cârma companiei Central European Media Enterprises (CME) a picat ca un trăznet în presa din România. Probabil foarte mulţi se gândeau că acest lucru a reprezentat sfârşitul dominaţiei Pro TV, confundând, probabil, funcţia pe care Sârbu o deţinea în cadrul companiei care operează canalele Pro în România, cu cea de aşa-zis „mogul“ al postului de pe Bulevardul Pache Protopopescu.

Pe scurt, demisia lui Sârbu a venit în urma viziunii sale magalomanice de a imprima celor 34 de posturi pe care le deţine compania în şase ţări din Europa Centrală şi de Est o strategie expansionistă, cu aspiraţii satisfăcute la poziţia de lider de piaţă şi grile de programe cu audienţe foarte mari. La toate acestea s-au adăugat şi pierderile financiare. Însă, pentru „părintele Pro“ funcţia pe care a ocupat-o a fost cea la care a visat din momentul în care a început colaborarea cu CME. „Sârbu are meritul lui. De când îl ştiu a vrut să ajungă la această funcţie. A fost un obiectiv pentru el“, declara, în trecut, Sorin Enache, fostul director al Realitatea Media, unul dintre managerii pe care Sârbu „i-a crescut“.

Pe de altă parte, în ultima vreme, „imperiul Pro“ pare să resimtă şi mai mult unda şocului produsă de debarcarea lui Sârbu de la conducerea CME, iar schimbări importante şi mişcări de trupe ar putea avea loc în perioana următoare, susţin voci de pe piaţa media. Potrivit unor zvonuri care au circulat recent Acasă TV, al doilea cel mai important canal de televiziune din familia Pro, avea să fie vândut către alt investitor, iar numele urma să îi fie schimbat. Ipotezele au fost ulterior infirmate de către reprezentanţii postului de pe Bulevardul Pache Protopopescu, însă incertitudinile încă gravitează în jurul Pro TV. Poate că, aşa cum dorea în perioada 2003-2004, în plină explozie a pieţei media, Sârbu vrea mai mult. De altfel, în acea perioadă, acesta avea pregătită la cheie o staţie TV de ştiri, însă a renunţat la proiect după ce pe piaţă au intrat Dan Voiculescu şi Sorin Ovidiu Vântu.

PROtevizarea României“

În noiembrie 1995, atunci când Adrian Sârbu, alături de Ion Ţiriac şi Ronald Lauder, fondatorul CME şi moştenitorul imperiului cosmeticelor Estee Lauder, anunţau lansarea postului Pro TV, alături de alte canale dedicate sportului, filmelor, femeilor sau muzicii, ideea a fost privită cu scepticism. Gândirea românilor avea să devină liberă, aşa cum dicta şi motto-ul postului, imediat după ce aceştia au început să se obişnuiască cu programele Pro. Tunsoarea Andreei Esca, modul inedit de a prezenta rubrica meteo al Geaninei Corondan sau banii şi hohotele de râs asigurate de Florin Călinescu, într-un interval orar nu tocmai adecvat, i-au atras pe tot mai mulţi în ceea ce avea să devină „fenomenul Pro“.

Adrian Sârbu FOTO Adevărul

„În acei ani, lucram la PRO TV, aşa că pot să vă povestesc despre discursurile pe care Adrian Sârbu le ţinea în «teleconferinţă» (n.r. - un simultan audio, la telefoane fixe interconectate). Prin fire şi prin aer zburau cuvinte şi sintagme ca «Biserica PRO», «fenomenul PRO», «Universitatea PRO», «mentalul colectiv», «excelenţă» şi multe altele, asemănătoare“, scrie Iulian Comnănescu pe site-ul personal, în cadrul articolului „Visul lui Adrian Sârbu“.

Sabia ascuţită a „Shogunului“

„Shogunul“, una dintre poreclele preferate de Sârbu, a ridicat la rang de necesitate dictonul „think big“, combinând conceptul american de televiziune cu elemente ale propriei viziuni. Totul a început în 1991, atunci când Adrian Sârbu înfiinţase Mediafax şi Pro FM, primul radio privat local, iar după munca depusă la studioul Sahia a înfiinţat şi compania Media Pro care se ocupa de producţie. Curând, alături de oameni de la posturile SOTI şi AMERON, şi cu ajutorul financiar a lui Ronald Lauder şi cu o viziune originală, Adrian Sârbu a lansat Pro TV (n.r. - iniţial se numea CANAL 31), care, instantaneu, s-a poziţionat în postura de lider de piaţă. Brandul şi cultura „Pro TV“ aveau să fie definite cu ajutorul unor idei precum „generaţia PRO“ sau emisiuni de tipul „Te uiţi şi câştigi“, „Roata norocului“ sau „Alege A.S.I.A.“.

De altfel, prin intermediul programelor televiziunii, Sârbu a lansat vedete care au trecut proba timpului: Andreea Esca, Andi Moisescu, Florin Călinescu, Andrei Gheorghe sau Florin Busuioc. Singura vedetă care nu fost încă de la început în echipa lui Sârbu a fost Teo Trandafir, cea care fusese anterior la Tele 7abc şi Antena 1. Pe lângă implicare şi efortul dus la extrem pe care Sârbu le solicita starurilor sale, o parte importantă a culturii Pro era devotamentul. Oricine pleca era considerat trădător.

„Sunt lucruri despre care eu nu-mi permit să vorbesc, pentru că nu e treaba mea. Eu nu-mi pot permite să-l trădez pe acest om. Adrian Sârbu nu scapă de mine niciodată. Pentru că m-a ajutat să nu scap eu de mine. Aşa ceva «nu se iart㻓, a declarat Teo Trandafir într-un interviu acordat recent ziarului „Adevărul“.

Un apropiat al lui Silviu Brucan

Adrian Sârbu rămâne cunoscut drept „operatorul oficial“ al Revoluţiei din 1989, fiind părtaş inclusiv la procesul soţilor Ceauşesu. Dacă înainte de acest moment, Sârbu era regizor la Studiourile de Film Sahia, unde a realizat peste 150 de documentare, venirea Revoluţiei a reprezentat o rampă de lansare. Oamenii care au participat la Revoluţie spun că Sârbu era un apropiat al lui Silviu Brucan, care l-a introdus pe acesta în sediul Comitetului Central, acolo unde a înregistrat întâlnirile din 22 decembrie 1989, dar şi după această dată. Astfel, Sârbu avea să facă primii săi bani, prin vânzarea înregistrărilor către posturile de televiziune internaţionale interesate de evenimentele din luna decembrie a anului 1989.

Adrian Sârbu (stânga), alături de Ion iliescu în sediul Comitetului Central FOTO paginademedia.ro

Politica a reprezentat, de asemenea, un factor decisiv în evoluţia Pro TV. Imediat după Revoluţie, Adrian Sârbu a intrat în politică, în calitate de consilier personal al premierului în Guvernul Petre Roman, funcţie cu rang de secretar de stat responsabil cu comunicarea şi imaginea Executivului României. Apropierea de zona politică a făcut ca Sârbu să capete atribute sporite, iar în timpul manisfestaţiilor din 13-15 iunie 1990, din Piaţa Universităţii, acesta a cerut Armatei dinamită pentru a arunca în aer balconul Universităţii. Pe această temă, în 2005, a fost audiat ca martor în dosarul „Mineriada“, iar, potrivit unor articole de presă de la acea vreme, citând surse autorizate, Adrian Sârbu a chemat câteva trenuri cu mineri la Bucureşti.

După ce a primit licenţa TV pentru postul sportiv Canal 31, în 1993, care, la doi ani distanţă, avea să devină Pro TV, Sârbu a stat departe de politică, însă şi-a implicat televiziunea în diverse jocuri. Un exemplu este rolul Pro TV în cazul modificării de putere, în 1996, atunci când regimul lui Ion Iliescu a fost schimbat cu cel al lui Emil Constantinescu. În schimb, începând cu 2004, acesta a ţinut postul TV departe de implicaţiile politice.

J de Janine“

Probabil cea mai cunoscută relaţie a lui Adrian Sârbu a fost cu Janine, manechin la Adesgo, înainte de 1989 şi preferata Zinei Dumitrescu, numele ei fiind strâns legat de „mogulul“ PRO, dar şi de Casa de Modă Venus.

Adrian Sârbu, alături de Janine FOTO eva.ro

Eugenia Ştefan, un nume aparent comun, dar care avea să-şi contureze o aură de femeie seducătoare imediat după câştigarea titlului de „Miss Fotbal România“, concurs organizat de TVR, Federaţia Română de Fotbal, câteva publicaţii şi câţiva primi sponsori, pionieri ai domeniului la timpul respectiv, în aprilie 1990. Pentru Janine, momentul a fost unul de bun augur pentru a-şi atrage relaţii cu bărbaţi celebri, printre care Dan Chişu, tenismenul numărul unu de atunci, Florin Segarceanu sau fotbalistul Florin Răducioiu. Totul până în ziua în care femeia se cuminţeşte şi se lasă sedusă de privirea întunecoasă a operatorului modest care colaborase cu Chişu, ajuns, între timp, om de televiziune.

Sârbu a devenit, astfel, cel mai important om din viaţa acesteia, fiind cel care îi satisfăcea toate poftele şi capriciile, lansând-o în lumea modei şi promovându-i cu cheltuieli enorme show-urile de prezentare. La rândul ei, Janine i-a dăruit un copil, pe Janice Arianne. În acelaşi timp, Janine nu a rămas datoare şi promova trustul Pro. A reuşit să-şi impună pe plan intern produsele vestimentare, dar şi parfumul „J de la Janine“, primul parfum exclusiv românesc.

Eugenia Ştefan, cunoscută drept Janine FOTO eva.ro

Cei doi se despart în 2003, după şase ani de convieţuire. Janine divorţează dar rămâne cu o casă, cu maşini şi o avere de peste 10 milioane de euro. Sârbu rămâne generos şi îi cumpără la Paris garsoniera în care locuise Marlene Dietrich. În Franţa, Janine încearcă să-şi regăsească un drum, deschide trei magazine la Paris şi două la Cannes, dar fără suportul mediatic şi financiar al lui Sârbu nu are succe.

În 2010, Janine revine în România pentru a-şi reîntâlni colaboratorii din anii săi de glorie, având o apariţie în revista „The One“.

citeste totul despre: