A murit Szobi Cseh, părintele cascadoriei româneşti. Tehnicile de cascadorie cu care a fost recunoscut la nivel mondial

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Szobi Cseh a fost cel care a dus la
recunoaşterea oficială a meseriei de cascador în România FOTO
Mediafax
Szobi Cseh a fost cel care a dus la recunoaşterea oficială a meseriei de cascador în România FOTO Mediafax

Considerat de către membrii Asociaţiei Cascadorilor Români (ACR) drept „părintele cascadoriei româneşti“, Szobi Cseh a murit în noaptea de joi spre vineri, la Institului Clinic Fundeni, la vârsta de 71 de ani, în urma unor complicaţii severe.

Szobi Cseh a fost cel care a dus la recunoaşterea oficială a meseriei de cascador după ce a fost angajat permanent în funcţia de consilier de lupte la Studioul de Film „Bucureşti“, în perioada 1967-1980. În anul 1967, Cseh a alcătuit prima echipă de cascadori profesionişti din România prin care a conturat domeniul inexistent al cascadoriei în perioada Epocii de Aur.

Cu toate acestea, după Revoluţie, Szobi Cseh s-a arătat extrem de deranjat de felul în care industria filmului tratează cascadorii profesionişti, având apariţii rare în pelicule. „Producătorii au început să angajeze doar cascadori care nu denunţau mita. Tot felul de directoraşi cereau 500 de euro să plătească unui cascador o zi de muncă şi apoi nişte copii făceau două tumbe şi cărora le dădeau 100 de euro, restul de bani intrând în buzunarele lor. Am refuzat să accept corupţia, aşa că nu m-au mai lăsat să lucrez“, mărturisea cascadorul în 2007.

Cseh este recunoscut pentru dezvoltarea unor tehnici specifice acum domeniului cascadoriei, printre care trambulina elastică (efectul de zbor al personajului în urma unei explozii), trăgătoarea (folosită pentru căderile cu calul, sigură atât pentru cascador şi animal), ţarcul (aglomerarea cailor pentru filmarea secvenţelor de luptă călare) etc.

Compilaţie. Szobi Cseh în câteva dintre rolurile şi cascadoriile care l-au făcut celebru

Szobi Cseh, „un om cu suflet mare“

Szobi Cseh a executat cascadorii în filme româneşti intrate deja în legendă, precum „Dacii“ (1966) sau „Mihai Viteazul“ (1971), unele dintre ele fiind considerate premiere sau chiar recorduri mondiale. În ciuda pericolului la care se supunea de fiecare dată când executa o manevră, cascadorul nu se temea de moarte, ci mai mult de ziua de mâine. „Cel mai teamă îmi este de ziua de mâine. În cascadorie te simţi mai aproape de Dumnezeu, fiindcă trebuie să gândeşti din mai multe puncte de vedere - eşti aproape un savant, trebuie să rezişti fizic şi psihic, lucrul cel mai important. Atunci vezi cât de frumoasă este viaţa“, declara, în 2007, cu energia specifică.

Regizorul Ioan Cărmăzan, unul dintre oamenii apropiaţi cascadorului, a declarat pentru „Adevărul“ că regretă moartea lui Szobi, aceasta fiind convins că nu boala i-ar fi adus sfârşitul, ci imprevizibilul. „De foarte multe ori şi-a pus viaţa în pericol, dar nu orbeşte, a făcut totul cu cap. Fiecare cascadă a fost gândită minuţios, riscul, din punctul lui de vedere era doar neprevăzutul. Eu sunt prieten cu el încă din studenţie, a stat la mine în casă, acolo unde a cunoscut-o pe Simona, soţia lui. Am rămas buni prieteni, de câte ori ne vedeam o făceam cu drag. Îmi pare rău că nu l-a răpus neprevăzutul, ci boala asta nenorocită. Putea să mai trăiască, aveam zâmbetul pe buze, era tonic. Mai ales că în ultima parte a vieţii în ajuta pe cei aflaţi la ananghie. Era generos, îi iubea pe cei năpăstuiţi“, mai spune acesta.

Szobi Cseh FOTO Mediafax

image

„Era prieten cu toată lumea, un caracter ferm, un tip preocupat de meseria lui, îşi regiza toate cascadele, unele extrem de periculoase, dar foarte bine gândite. Era extrem de meticulos în ceea ce făcea, iar în relaţiile cu oamenii a fost prieten cu toată lumea. Nu cred că există un om pe lumea asta care să ajungă în preajma lui Szobi şi să nu simtă că l-a iubit şi că a fost prietenul lui. Un om cu suflet mare“, a mai povestit Ioan Cărmăzan.

Szobi Cseh: „Da, am turnat, 150 de filme şi doi copii“

Între 1999 şi 2002, Szobi Cseh a colaborat la realizarea secvenţelor de acţiune în peste zece filme artistice străine realizate în ţară, inclusiv „Amen“, în regia lui Costa-Gavras. În mai 2010, cascadorul Szobi Cseh a fost decorat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios“ în grad de Cavaler.

În 2011, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al fostei Securităţi a cascadorului Szobi Cseh. Acesta a declarat atunci că el s-a dus de bună voie la ofiţerii Securităţii pentru a „face ordine în studiouri“, explicând că exista foarte multă corupţie în industria cinematografiei. După ce şi-a văzut dosarul de Securitate, Sergiu Nicolaescu l-a numit pe Cseh „un prostănac“, fostul regizor văzând numele cascadorului printre cei care l-au turnat. „Da, am turnat. 150 de filme şi doi copii“, a fost replica lui Szobi.

sergiunic

Szobi Cseh a ţinut să clarifice în nenumărate rânduri că nu Securitatea l-a abordat, ci că şi-a oferit de bună voie „serviciile“. Szobi Cseh spunea că notele sale informative aveau de-a face doar cu neregulile pe care le observa pe platourile de filmare. „Mă mai întrebau «Îl ştii pe ăla?» şi eu le ziceam «Domn’e, nu ştiu»“, mărturisea acesta, adăugând că el însuşi avea dosar de urmărit, deoarece cursurile pe care le ţinea la Institutul de Teatru includeau critici şi bancuri la adresa regimului. „Un ofiţer mi-a zis chiar «Nu mai vorbi, domn’e, că ai dosarul până în tavan!»“, a povestit cascadorul în 2011.

Cascadorul a fost acuzat de CNSAS că a fost informatorul Securităţii şi a folosit numele de cod „Sabin“. El ar fi dat informaţii despre colegi care voiau să rămână „afară“. Szobi Cseh a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea la 2 decembrie 1978.

Potrivit unei note semnate de un ofiţer de Securitate, delaţiunile semnate de Cseh au fost apreciate pozitiv. „De la ultima analiză şi până în prezent informatorul «Sabin» a furnizat un număr de nouă materiale informative, exploatate în exterior, informări la CCES. Este un informator cu posibilităţi informative, sincer, cinstit, ataşat de organele noastre“, nota securistul.

Szobi Cseh a murit noaptea trecută, în jurul orei 3.00, în timp ce se afla internat la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, după o grea suferinţă, în urma complicaţiilor renale hepatice, cardiace şi pulmonare severe, care nu au răspuns la tratamentul intensiv aplicat, potrivit unui comunicat emis de Institutul Fundeni.

Citeşte şi:

Amintiri despre marele cascador. Szobi Cseh îşi petrecea vacanţele la 2 Mai, dar nu stătea în casa lui Sergiu Nicolaescu

Szobi Cseh a murit, vineri dimineaţă, la vârsta de 71 de ani, după ce în 2012 a fost diagnosticat cu cancer osos. Marele cascador obişnuia să vină în concediu la 2 Mai, să se bucure de soare şi de vară. Numai că el nu a tras niciodată la vila lui Sergiu Nicolaescu, ci stătea cu chirie la casele localnicilor.

Cascadorul Szobi Cseh a murit. „Buză de iepure“ a pierdut lupta cu boala

Celebrul cascador Szobi Cseh a murit, vineri dimineaţă, la Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, la vârsta de 71 de ani. În anul 2012 acesta a fost diagnosticat cu cancer osos, fiind supus mai multor tratamente. Colegii săi îşi amintesc cu drag de el şi spun că a fost un om bun, cu umor şi un luptător care nu s-a dat niciodată bătut în viaţă.

Vedete



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite