Universităţile din România vor să intre în lumea bună academică a Europei
0
Nicio universitate de la noi nu figurează în vreun clasament internaţional al marilor instituţii de învăţământ superior din lume. Unii rectorii plănuiesc să intre măcar în top 500. Universităţile româneşti stau foarte prost în topuri la criterii precum finanţarea, proiectele ştiinţifice, profesori universitari din străinătate.
Festivităţile s-au încheiat, cursurile au început: pentru universităţile româneşti urmează un an în care pot ieşi din anonimatul în care se zbat de ani buni, ori pot pierde în continuare studenţi, îndreptându-se încet, dar sigur, spre faliment.
Nici una dintre universităţile de stat de stat din România nu stă bine în topurile internaţionale de profil. Cea mai bine clasată este Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi - locul 576 în topul Webometrics, care măsoară vizibilitatea şi performanţele pe internet. La mare distanţă, (locul 941) urmează Universitatea Bucureşti. Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este pe locul 1.007, iar Politehnica din Bucureşti - pe 1.055.
Ambiţii mari în Capitală
Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti, susţine că în noul an universitar se va schimba modul în care vor fi evaluaţi studenţii. „Vom îmbunătăţi programele de masterat şi ne vom axa pe trecerea la calitatea rezultatelor învăţării. Practic, în loc să axăm programele de studii pe progresul studenţilor, ne vom concentra pe evaluarea competenţelor", a declarat Pânzaru. El a mai spus că, prin îmbunătăţirea calităţii studiului, universitatea are în vedere şi ocuparea unei poziţii mai bune în topurile internaţionale.
„Pentru a intra într-un astfel de top ar trebui să avem un buget mult mai mare. Noi avem un buget anual de 60-70 de milioane de euro, dar ar trebui să avem cam 100 de milioane de euro. În condiţiile crizei nu prea avem cum să ne dublăm bugetul", a spus Ioan Pânzaru. El susţine, în acelaşi timp, că Universitatea pe care o conduce va încerca să strângă unele fonduri, pentru a se apropia măcar de acest obiectiv.
Politehnica are fonduri
Rectorul Universităţii Politehnice din Capitală arată că studenţii din anul I sunt mult mai bine pregătiţi decât cei care intrau la cursuri în ultimii ani. Este vorba despre studenţi care provin de la cele mai bune licee din ţară. Rectorul Ecaterina Andronescu spune că 25% din studenţi vor avea din acest an mentori, care vor avea misiunea de a-i orienta pe tineri în dezvoltarea personală şi în cercetare.
Pentru ocuparea unui loc mai bun în topurile universitare, Andronescu spune că a luat câteva măsuri. „Am revăzut toate planurile de învăţământ şi am restructurat complet programele de masterat. Avem 7 noi programe de licenţă cerute de piaţa muncii. Masteratele au obligatoriu o componentă de cercetare încă din primul semestru. Am regândit şi şcoala doctorală şi am făcut echipe mixte de pe direcţiile strategice pentru cercetare".
În privinţa bugetului universităţii, rectorul spune că instituţia are aproximativ 100 de milioane de euro pe an. Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj, Andrei Marga, susţine că învăţământul românesc se află în faza celei mai accentuate degradări de după cel de-al doilea război mondial.
Pentru a ieşi din această situaţie, rectorul de la Cluj susţine că ar fi nevoie urgent ca salariile personalului din sistemul de educaţie să revină la un nivel acceptabil.
„Reforma curriculară a dus, din cauza nepriceperii şi politizării, la confuzii costisitoare în organizarea învăţământului şi la ineficienţă, iar aşa-zisa întinerire a personalului a dus, datorită politizării agresive ce se practică, la preluarea funcţiilor de decizie de către persoane incompetente pe scară necunoscută înainte şi la renaşterea categoriei politrucilor", a arătat rectorul UBB.
Studenţii acuză taxele „ascunse"
Potrivit unei cercetări realizate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) în 16 centre universitare, studenţii sunt sărăciţi de taxele pe care facultăţile le cer chiar şi studenţilor aflaţi pe locuri subvenţionate de la buget.
Spre exemplu, accesul în bibliotecă, ajunge, în medie, la 30 de lei pe an. Mai mult, există universităţi în care studenţii sunt obligaţi să achite taxa de bibliotecă pentru a intra în anul universitar (50 lei la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi).
Nunţi la cantină
Raportul arată că unele universităţi îşi închiriază cantinele pentru nunţi, botezuri, petreceri private. Aşa se întâmplă la Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea din Petroşani, Universitatea de Nord din Baia Mare, Universitatea „Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca şi Universitatea Politehnică din Bucureşti.
Transferul între universităţi e de asemenea foarte scump. Fiecare centru cere achitarea unei taxe, cele mai mici valorând 200 de lei, iar cele mai mari - 500 de lei. În aceste condiţii, un transfer de la Bucureşti la Cluj poate costa 1.000 de lei, pentru că ambele universităţi pretind achitarea taxelor.
"Vom îmbunătăţi programele de masterat. Pentru a intra într-un astfel de top ne-ar trebui şi un buget mai mare. "
Ioan Pânzaru
rector Universitatea Bucureşti
"Avem şapte noi programe de licenţă. Masteratele au obligatoriu o componentă de cercetare, din primul semestru. "
Ecaterina Andronescu
rector Politehnica Bucureşti
Proiect pentru diplomele de la „Spiru Haret"
Absolvenţii de la „Spiru Haret“ au din nou emoţii
Ecaterina Andronescu a propus o nouă lege pentru finalizarea studiilor pentru absolvenţii programelor neautorizate sau neacreditate. Noul proiect se află la Comisia de Învăţământ din Camera Deputaţilor. Astfel, absolvenţii acestor programe îşi vor putea finaliza studiile după un examen de selecţie alcătuit din cinci probe. Fostul ministru spune că ideea unei astfel de legi i-a venit după ce anul acesta Universitatea „Spiru Haret" a anunţat că face relicenţiere.
„După opinia mea soluţia de a se relicenţia nu e valabilă. În Ordonanţa 10 nu se reglementează situaţia, ordonanţa se referă doar la «Spiru Haret». Această propunere legislativă e generală, dar evident, ţinta principală o reprezintă cei 15.000 de absolvenţi a unor forme neacreditate de la această universitate", a declarat Ecaterina Andronescu.
Efecte, de anul viitor
Fostul ministru spune că cel mai devreme legea îşi va produce efectele în prima sesiune de licenţă din anul universitar 2010-2011, adică în februarie anul viitor. „Categoric, până atunci va fi gata. Examanele de selecţie precede examenul de licenţă. Acum conform uzanţelor, examenele de licenţă se pot da în februarie sau în vară. Până în februarie, absolvenţii ar putea să îşi dea examenele de selecţie şi să se prezinte la licenţă", a declarat Ecaterina Andronescu.
Potrivit proiectului, examenele de selecţie şi de licenţă s-ar susţine într-o universitate acreditată, alta decât cea în care absolventul a urmat studiile nerecunoscute.
Metodologia pentru selecţia studenţilor va fi făcută de Ministerul Educaţiei. Numai după ce va promova examenul de licenţă studenţii vor avea dreptul să se înscrie la examenul de licenţă.
Se încarcă comentariile...
