UPDATE

Clasamentul Ţărilor din UE după media punctajelor obţinute de universităţi la recenta Evaluare: 

Country Ranking

Country

Number of univ.

Total

Average

1

Olanda

15

5112,5

340,8

2

Danemarca

7

2317,8

331,1

3

Germania

58

19188,5

330,8

4

Belgia

11

3587,4

326,1

5

Finlanda

10

3242,6

324,3

6

Luxenburg

1

302,6

302,6

7

Irlanda

9

2696,4

299,6

8

Spania

52

15504,0

298,2

9

Italia

61

17828,3

292,3

10

Austria

16

4521,2

282,6

11

Regatul Unit

105

27234,9

259,4

12

Slovenia

3

756,6

252,2

13

Suedia

22

5498,8

249,9

14

Franta

82

20335,4

248,0

15

Croatia

4

987,1

246,8

16

Ungaria

10

2426,8

242,7

17

Lituania

4

930,7

232,7

18

Portugalia

17

3917,5

230,4

19

Grecia

18

4092,6

227,4

20

Polonia

39

8844,0

226,8

21

Estonia

4

865,5

216,4

22

Rep. Ceha

18

3724,9

206,9

23

Slovacia

6

1196,8

199,5

24

Romania

18

3342,9

185,7

25

Bulgaria

4

692,1

173,0

26

Letonia

3

328,8

109,6

27

Cipru

-

 

 

28

Malta

-

 

 

România întrece doar Bulgaria şi Letonia, ceea ce confirmă Lista ruşinii!

Clasamentul este realizat pe singurele criterii care contează: evaluarea ştiinţifică a universităţilor. Este vorba de indicatori cantitativi (productivitatea ştiinţifică exprimată prin numărul de articole publicate şi impactul cercetărilor ştiinţifice prin numărul de citări), dar şi la indicatori calitativi ce redau impactul cercetărilor ştiinţifice în comunitatea internaţională precum şi colaborările ştiinţifice de nivel internaţional exprimate prin articolele publicate în colaborare cu autori din străinătate.

Criterii: 

1) articolele ştiinţifice publicate

2) impactul lor: adică câte citări au generat în comunitatea ştiinţifică

3) colaborări internaţionale.

Să nu ne amăgim, precum la caietele de sarcini româneşti, realizate ca să câştige cine trebuie. Aici suntem într-un context internaţional în care nu avem de-a face cu şmecheri. Aceştia suntem, nu avem ce face.

Iată clasamentul universităţilor româneşti: 

1.     University Politechnica of Bucharest 621

2.     University Babeş Bolyai 690

3.     University of Bucharest 726

4.     Alexandru Ioan Cuza University 1007

5.     Carol Davila University of Medicine and Pharmacy 1076

6.     Universitatea de Vest din Timişoara 1108

7.     Luliu Hatieganu University of Medicine and Pharmacy 1147

8.     Gheorghe Asachi Technical University 1155

9.     Universitatea de Medicină şi Farmacie 1198

10.   Universitatea Politehnică Timişoara 1517

11.   Technical University of Cluj Napoca 1563

12.   Transilvania University of Braşov 1650

13.   Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi 1720

14.   Universitatea din Craiova 1822

15.   Bucharest University of Economic Studies 1839

16.   University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca 1917

17.  Universitatea din Oradea  1922

18.  Ovidiu University  1989

 

Celelalte universităţi româneşti trec binişor de locul 2000, poate de 3000 şi n-au mai fost cuprinse în clasament. Într-o medie aritmetică obişnuită, ţara noastră are poziţia 1263! Să vedem, totuşi, cine ne întrece.

35 Universitatea din Sao Paulo Brazilia 

71 Universitatea din Helsinki

93  Naţional Taiwan University

165 Naţional and Kapodistrian University of Athens

179 King Abdulaziz University, Arabia Saudită

282 Univ. Din Ljubljana, Slovenia 

289 University of Otago

304 Universidade de Coimbra

321 University of Tehran

324 Catholic University of Chile

Serbia Belgrad University 208

Croatia Zagreb university 416 

Slovacia Comenius University 494 

Estonia Tartu University 499

 Ungaria Budapest University 544


 595  Quaid-i-Azam University, Pakistan

 

Sunt doar câteva exemple.  Se remarcă Universitatea din Teheran, o ţară musulmană cu universitatea strict controlată de Coran, Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, Portugalia, Slovenia, Chile, Pakistan, ţări cu economie şi număr de locuitori aflate mult în urma României.

Cum s-a ajuns aici?

Prin fenomenul „fabricile de diplome”.  Obiectivul universităţilor noastre a fost îmbogăţirea pe seama naivilor, pe seama celor care, în goană după diplome, au dat banii pentru o hârtie care nu valorează nici cât cartonul pe care a fost tipărită. Şi asta pentru că nu are acoperire în competenţele cerute de piaţă muncii. Diriguitorii învăţământului românesc, printre care la loc de frunte Ecaterina Andronescu, sunt autorii morali şi legali a situaţiei catastrofale în care se află învăţământul românesc.

Să adăugăm că la preuniversitar România este pe ultimul loc sau ultimele locuri din Europa în testele PISA şi alte evaluări credibile.

Nici nu e de mirare că absolvenţii de liceu merituoşi pleacă în ţări europene să-şi desăvârşească studiile universitare, iar de multe ori nu mai revin în România. Cum piaţa muncii depinde de calificarea absolvenţilor de liceu şi facultate, este clar de ce ne ocolesc investitorii.

Vedem acum consecinţele unei politici dezastruoase în educaţie, politici care ne plasează la coada Europei şi în învăţământul superior, după cel universitar.

Perspectiva unei schimbări, a unei evoluţii pozitive?

Slabă nădejde. Dupa ce Legea Educaţiei Naţionale din 2011 a fost măcelărită, exact pe sectorul universitar, nu ne rămâne decât să contabilizăm, an de an, eşecul învăţământului românesc.

Nu serveşte nimănui să ne îmbătăm cu apă rece, să plutim în continuare în ipocrizie, mistificare şi minciună.

Ilustrativ este faptul că Universitatea Politehnică din Bucureşti a emis un comunicat de presa în care se laudă cu locul 621 în topul citat, un loc cu totul ruşinos având în vedere de cine este întrecută şi care este potentialul României.

În urma listei ruşinii nici ruşine nu mai avem!