Un nou sezon, noi aşteptări

Undeva în lume, chiar acum, elevii muncesc din greu pentru şcoală. Asta se întâmplă de luni şi în România, dar ce se întâmplă totuşi în alte ţări?

În timp ce elevii noştri abia au intrat în sala de curs, în multe alte colţuri ale lumii sunt copii ce învaţă pentru examene. De multe ori ne victimizăm din multe puncte de vedere: orare lungi, vacanţe puţine, dar aţi avut vreodată curiozitatea de a face comparaţie cu sistemele educaţionale ale altor ţări? Eu am avut curiozitatea asta şi am descoperit că românii sunt puţin cam răsfăţaţi în ceea ce priveşte programul şcolar.

În România, anul şcolar 2013-2014 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare.

Spre deosebire de noi, în Australia, fiind în Emisfera Sudică, şcoala începe de la sfârşitul lui iulie şi durează până la jumătatea lui decembrie, ceea ce adună cam 200 de zile. Anul şcolar este împărţit în 4 trimestre, fiecare cu 2 săptămâni de vacanţă între ele, iar o zi tipică de şcoală la ei durează între 9.00 şi 15.30.

În China, anul şcolar tipic începe din septembrie şi durează, la fel ca la noi până în iulie. Totuşi, vacanţa de vară este petrecută de către elevii chinezi în şcoli de vară sau învăţând pentru examene, iar o zi tipică a anului şcolar propriu-zis durează între 7.30 şi 17.00!

În Costa Rica, una dintre ţările Americii de Sud cu cel mai înalt nivel de educaţie (96% dintre studenţii de peste 15 ani pot citi) anul şcolar începe din februarie şi durează până în decembrie cu o vacanţă de 2 luni din decembrie până în februarie şi câteva săptămâni libere în Iulie.

În Iran, la fel ca în Australia, elevii merg la şcoală cam 200 de zile/an, echivalentul a aproximativ 10 luni. Vârsta de la care încep şcoala iranienii este de 5 ani, iar la sfârşitul fiecărei clase, elevii sunt obligaţi să dea un examen pentru a trece în următorul an. De cele mai multe ori, şcolile fiind în zone izolate, nu există fonduri pentru biblioteci proprii, de aceea, s-au gândit la biblioteci mobile, cu aproximativ 3.000 de cărţi şi doi bibliotecari în autobuze de acest fel care ar trebui să servească 40 de şcoli fiecare.

Mai sunt multe aspecte incredibil de interesante pe această temă, acestea au fost doar câteva mici diferenţe între sistemul nostru de învăţământ şi cel al altor ţări. Cred cu tărie că ne subestimăm în multe privinţe. Într-adevăr, sistemul nostru nu este nici pe departe perfect, dar are nevoie de susţinere şi de oameni care să gândească atât spre beneficiile elevilor cât şi spre beneficiile profesorilor.

Poţi chiar şi tu să experimentezi sau să cunoşti cum sunt organizate şi cum funcţionează alte sisteme de învăţământ. Află mai multe despre programul nostru de internshipuri plătite din domeniul educaţional pe www.internshipinternational.ro .

Ştefania Diaconu, AIESEC Bucureşti