Te pregăteşte şcoala pentru viaţa reală?

Am citit recent diverse dezbateri despre lipsa de pregatire a absolventilor de facultate care doresc sa se angajeze dupa terminarea studiilor. Multi manageri sau reprezentanti ai companiilor se arata interesati sa gaseasca solutii, se fac conferinte, intalniri pe aceasta tema. Asadar de ce multi tineri romani nu sunt pe placul angajatorilor?

La randul meu sunt preocupata de acest aspect. E important sa ne punem problema tinerilor si a integrarii lor in campul muncii. Am participat la diverse conferinte cu teme legate de antreprenoriat, unde am avut contact direct cu viitorii tineri angajati sau posibil tineri angajatori. Am aflat ce ii pasioneaza. Cred in ei. O am ca exemplu pe fiica mea, Irina, care a avut curajul sa incerce calea antreprenoriatului la numai 24 de ani, intr-o tara straina. A reusit, a invatat, a experimentat, iar acum conduce un start-up promitator, in Bucuresti. Asadar am incredere mare in forta tinerilor din ziua de azi si in puterea lor de a face magie in jurul lor. Noi, profesorii, parintii si cei care avem deja experienta in campul muncii suntem datori sa ii indrumam, sa ii sprijinim, sa le oferim solutii, sa ii ajutam sa se integreze.

Scoala, asa cum arata ea in momentul acesta, nu le e de prea mare ajutor, nu ii pregateste pentru „ce ii asteapta”. Asteptarile absolventilor, imediat dupa facultate, devin, astfel, nerealiste. Insa, inainte sa le reprosam tinerilor ca nu sunt suficient de pregatiti, ar trebui sa mai aruncam o privire asupra sistemului de invatamant din Romania.

In editia de anul trecut a concursului national de eseuri in limba engleza Shakespeare School Essay Competition (ajuns la a 7-a editie), i-am intrebat pe copiii si tinerii din toata tara care este modelul ideal de educatie. A fost una dintre cele mai apreciate teme. Am fost placut surprinsa de raspunsurile lor. Majoritatea mentionau modelul finlandez de educatie. In Finlanda, educatia fiecarui copil inseamna o investitie de 200.000 de euro din partea statului, de la gradinita pana la absolvirea unei universitati. Statul finlandez stie ca aceasta este cea mai buna investitie pe care o poate face. Investeste in viitor. Scoala finlandeza incurajeaza gandirea critica si libera exprimare, orele sunt bazate pe dialog, clasele sunt de maxim 12 elevi, iar profesorii sunt extrem de bine pregatiti si mai ales respectati.

Studentii romani inca se plang, in general, de examene bazate in proportie de 80% pe teorie si 20% practica, e cam greu sa iesi gata eficient de pe bancile facultatii intr-un astfel de context.

Cursurile dintr-o facultate cu profil economic, de exemplu, ar trebui predate de oamenii de afaceri din Romania, cei care au succes si, prin urmare, pot da un exemplu pozitiv viitorilor angajati sau posibililor viitori antreprenori. Universitatile, in orice domeniu ar fi ele, ar trebui sa includa stagii de practica obligatorii, internshipuri, dupa modelul altor tari europene. Astfel, studentii pot afla ce asteapta angajatorii de la ei, pentru o pozitie anume, ce cunostinte practice ar trebui sa aiba si cum isi pot crea propria cariera, fara sa sara peste etape. Iar angajatorii, la randul lor, sa afle ce nevoi au ei si sa se poata pregati din timp. Excesul de internship-uri pe perioada facultatii este de incurajat, tocmai pentru ca studentii sa aiba parte de mai multa practica in domeniul ales. Asa isi vor descoperi vocatia, dar vor sti exact daca ii pasioneaza domeniul pe care l-au ales pentru o viitoare cariera.

Asadar, dragi profesori si parinti interesati de educatia tinerilor, dumneavoastra care credeti ca ar trebui sa fie schimbarile care sa imbunatateasca sistemul educational din Romania? Cum ii sustinem si indrumam pe tinerii din ziua de astazi sa fie mai bine pregatiti pentru campul muncii?