Este inadmisibil ca un stat UE să aloce pentru cercetare mai puţin decât o fac indienii de la compania Tata Motors pentru departamentul lor de cercetare, de exemplu. Compania elveţiană Garmin alocă sectorului de cercetare-dezvoltare un pic mai puţin decât o face România prin proiectul de buget pe 2020. Să vă mai dăm exemple? Japonezii de la Nintendo investesc în cercetare-dezvoltare pentru jocuri pe calculator cu câteva zeci de milioane de euro în plus faţă de investiţiile României în sectorul naţional de cercetare-dezvoltare. Accentuăm că este vorba de banii investiţi de România în toate domeniile! Sursa datelor aici.

Revenind la cafele: cam atât valorează în ochii Românilor cercetarea – fiecare din noi investim echivalentul a 1-2 cafele pe lună în acest sector şi ne bucurăm când cercetătorii români se întorc de la Salonul de Inventică de la Geneva plini de medalii pentru redescoperirea roţii sau găurii la macaroană. Pe lângă că dăm cele 1-2 cafele, mai şi vărsăm din ele, de exemplu pe Academia Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), care va primi în 2020 peste 10 milioane de lei de la bugetul central.

Ah, să nu credeţi cumva că am dori ca cele 10 milioane de la Academia lui Andronescu, Iliescu et al. să fie supte de bugetul Academiei Române, că oricum acesta va creşte în 2020 cu 50 de milioane de lei faţă de 2019, ajungând la 566 milioane lei, adică 40% din cât primesc „muritorii de rând” din cercetare, plătiţi de fostul MCI/ANCS(I). În cazul Academiei Române nici nu ştim când şi unde se varsă cafeaua pe care le-o dăm. Acolo iese doar portarul şi ţi-o preia, cu mulţumiri că ai încrede că „cel mai înalt for de consacrare” ştie ce să facă cu ea pe mai departe. Au ei evaluatori interni care ştiu să-şi evalueze colegii, în spirit colegial, şi ulterior să împartă zeama neagră celor mai performanţi.

Dacă proiectul de buget pe 2020 rămâne nemodificat în privinţa cercetării, celor de la PNL nu le va fi uşor cu noi. Sau poate în spatele cifrelor seci şi reci se află un plan de reformă majoră ce va include, printre altele: (i) trecerea de la Programul Nucleu la finanţare de bază + finanţare de susţinere a performanţei; (ii) creşterea bugetului Academiei Române la pachet cu demararea primei evaluări independente a Institutelor de cercetare din subordinea acesteia; (iii) stoparea Proiectelor complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI) cu un buget de 435 milioane lei, precum şi a Proiectelor de dezvoltare instituţională (PDI) – Proiecte de finanţare a excelenţei în CDI cu un buget de 500 milioane lei; ambele acordate în urma unor evaluări pline de conflicte de interese, timp scurt de depunere etc. în vreme ministeriatelor Georgescu şi respectiv Burnete; (iv) lansarea şi contractarea de Proiecte de Cercetare Exploratorie (PCE) şi Proiecte de Complexe de Cercetare de Frontieră; (v) organizarea unor consilii naţionale populate pe baze meritocratice, cărora să li se dea minim jumătate din bugetul cercetării etc.

Dragi PNLişti, v-am scris un decalog înainte de învestirea guvernului (aici). Implementarea sau paşi hotărâţi în direcţia implementării lui v-ar fi adus susţinerea noastră. Niciuna din cele 10 puncte nu şi-a găsit rezolvare prin acţiunile d-voastre, iar perspectivele sunt sumbre.

Proiectul de buget pe 2020 este o nouă invitaţie pentru cercetători să stingă lumina. Aţi alocat Cercetării mai puţin decât guvernul PSD-ALDE, lucru care nu numai că ar trebui să vă dea de gândit, dar contravine chiar programului de guvernare asumat, unde scrie „majorarea bugetului dedicat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare”. Sau vorbim şi aici de creşteri negative, dacă tot s-a învăţat poporul cu acestea? Poate vă stimulează în vreun fel cifrele acesta: PSD-ALDE au alocat în 2019, prin legea bugetului, 1,78 mld lei cercetării (înţelegând prin asta fostul Minister de resort) (detalii aici). În proiectul dvs. de buget alocaţi 1,45 mld lei. Spunea la un moment dat dl Câţu că ar fi existat un buget paralel la PSD-ALDE, lucru care ni l-am fi putut explica, având în vedere execuţiile bugetare dezastruoase lăsate în urmă de guvernarea anterioară faţă de sumele pe care le plimbau prin faţa alegătorilor la început de an. Vreţi să spuneţi că cele 1,45 mld pentru 2020 sunt de fapt cât poate da România cercetării? Sau vă raportaţi şi dvs. la execuţiile bugetare ale PSD-ALDEiştilor, când spuneţi că veţi creşte bugetul cercetării?

Să lăsăm acum cifrele din proiectul de buget pe 2020 să vorbească:

  1. Alocaţi Ministerului Educaţiei şi Cercetării 1.451 milioane lei pentru cercetare (capitol 5301), Academiei Române 566 milioane lei, Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România 10 milioane, Ministerului Agriculturii 196 milioane lei şi încă vreo 17 milioane la Ministerul Mediului. Total general pentru cercetare (pardon, nu putem spune că AOSR este cercetare, dar îi daţi bani – apropos, câţi PNLişti sunt membri, alături de toţi PSDiştii de acolo?): 2.230 milioane lei.
  2. De ce primesc „nemuritorii” de la Academia Română 566 milioane lei, în condiţiile în care nimeni nu-i întreabă pe ce şi cum îi cheltuie? Toate cele 65 de Institute din subordinea AR continuă să fie neevaluate independent, benefiiciind de un simulacru de proces de evaluare regizat intern. Despre academicieni v-am mai spus aici că sunt departe de ceea ce are mai bun România în prezent în materie de cercetători. Evident, titulatura de „cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală” este o glumă proastă şi ar trebui scoasă din textul legii mâine. O întrebare secundară este cum se justifică creşterea de buget de 51 de milioane pentru AR?
  3. De ce investeşte România 35 de milioane de lei în Laserul de la Măgurele atâta timp cât acolo nu s-a făcut un control amănunţit, pentru a se asigura cei care sunt atât de darnici cu banul public cine poartă vina întârzierilor apărute în implementarea proiectului? S-a soluţionat în instanţă conflictul cu consorţiul EuroGammaS? Cine plăteşte noua sursă de raze gama? Vă reamintim totuşi, pentru cazul că vreţi să vă documentaţi, de investigaţia apărută în Nature cu cîteva luni în urmă. O găsiţi aici.
  4. Anul viitor vor intra la finanţare proiectele câştigătoare din cele patru competiţii demarate anul acesta. Sunteţi siguri că din cele 1,45 mld veţi putea acoperi necesarul pentru proiectele aflate deja în derulare (printre care şi cele enumerate mai sus – PCCDI şi PDI), plăti Programul Nucleu, Instalaţiile şi Obiectivele Strategice de Interes Naţional (IOSIN), personalul din minister, buniri şi servicii etc.? Vă întrebăm pentru a nu ne trezi la anul că nu aveţi bani să contractaţi noile proiecte sau să veniţi cu idei de tăiere a bugetelor proiectelor deja contractate. În plus, poate vă gândiţi să suplimentaţi bugetul pentru competiţiile a căror rată de succes este de sub 5%, adică loz în plic… O rată de succes sub 15% demotivează cercetătorul să mai aplice (vă dăm studii în acest sens). Evident, puteţi chiar anula competiţiile decât să le suplimentaţi bugetul în condiţiile în care pentru evaluarea proiectelor depuse se folosesc doar conaţionali. Se aude deja pe la colţuri cu câtă viteză se evaluează unele comeptiţii, unde nu sunt criterii minime pentru evaluatori (pont: PED, PTE) şi astfel se poate evalua în voie de către cine trebuie, pentru cine trebuie.
  5. Vedem prin fila de buget vreo 2-3 proiecte cu câteva milioane de lei alocate pentru 2020. Printre aceste şi „Consolidarea capacitatii institutionale a MCI prin optimizarea proceselor decizionale in domeniul de cercetare dezvoltare si inovare” sau „Cresterea capacitatii sistemului CDI de a raspunde provocarilor globale. Consolidarea capacitatii anticipatorii de elaborare a politicilor publice bazate pe dovezi”. Noi suntem şi membri ai Asociaţiei Ad Astra, a cercetătorilor române de pretutindeni, dar nu ne amintim să ne fi întrebat cineva ceva despre aceste două subiecte. V-am fi răspuns, pro bono. În schimb, ne amintim de alte două proiecte alocate în 2017 Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei, condusă de Alexandru Cumpănaşu, despre care nu mai ştim nimic. Poate ne daţi mai multe detalii asupra stadiului de implementare şi bugetare pe 2020. E vorba despre: 1. „Sprijinirea unor măsuri din Strategia Naţională Anticorupţie (“SNA”) la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale” (detalii aici) şi 2. „România inovativă – Simplificarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul cercetării, dezvoltării şi inovării – Sistematizarea şi evaluarea cadrului de reglementare” (detalii aici).

Ca să nu vă lăsăm la cumpăna dintre ani cu Alexandru Cumpănaşu, haideţi să zâmbim:

Ah, şi să nu uităm postarea de acum un an, încă de actualitate, din păcate. Click aici.