Reprezentanţii elevilor şi studenţilor cer discuţii cu Guvernul privind Programul „Investeşte în tine“

Reprezentanţii elevilor şi studenţilor cer discuţii cu Guvernul privind Programul „Investeşte în tine“

Elevii şi studenţii spun că nu au fost consultaţi în legătură cu introducerea Programului "Investeşte în tine”

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR) cer o întrevedere de urgenţă cu reprezentanţii Guvernului referitoare la introducerea Programului „Investeşte în tine“ - împrumuturi fără dobândă garantate de stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reprezentanţii organizaţiilor se declară surprinşi şi dezamăgiţi că un astfel de program, cu un impact semnificativ asupra tinerilor, poate să fie propus spre adoptare prin Ordonanţă de Urgenţă fără o consultare prealabilă. Organizaţiile tinerilor spun că un astfel de program poate duce la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie şi la o creştere majoră a taxelor de şcolarizare. 
 
"Probabil că Guvernul vrea să intre bani în economie fără să crească datoria externă şi atunci s-a gândit că, în loc să se împrumute mai mult statul, ar fi mai bine să se împrumute brusc sute de mii sau milioane de cetăţeni, în special tineri şi, dacă se poate, care nu înţeleg prea bine în ce se bagă făcând un credit", spune Mihai Dragoş, preşedintele CTR.
 
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, Consiliul Naţional al Elevilor (CNE), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Tinerilor din România (CTR) spun că în cazul elevilor şi studenţilor, adoptarea unui astfel de program, în circumstanţe încă necunoscute, poate conduce, cum s-a întâmplat în majoritatea statelor în care a fost adoptat un astfel de mecanism de cost sharing (împărţire a costurilor între stat şi elevi/studenţi sau familiile lor), la scăderea masivă a bugetului alocat de statul român pentru educaţie şi la o creştere majoră a taxelor de şcolarizare, în condiţiile în care majoritatea cheltuielilor eligibile pentru a fi „decontate” prin intermediul „împrumutului” sunt cheltuieli pe care statul român ar trebui să le acopere conform Constituţiei României.
 
Spre exemplu, în perioada 1989-2009, contribuţia statului olandez în finanţarea învăţământului superior a scăzut cu 38%, în timp ce nivelul de creditare al studenţilor a crescut cu 105%. La 31 martie 2015, datoriile totale ale studenţilor din Anglia, unde există un sistem de cost sharing similar cu cel propus de guvern, au atins pragul de 64 miliarde £, în timp ce în Scoţia (3,5 miliarde £), Ţara Galilor (2,9 miliarde £) sau Irlanda de Nord (2,4 miliarde £), unde statul recunoaşte valoare socială a învăţământului gratuit acestea erau semnificativ mai mici. Trebuie totuşi să avem în considerare că acestea însumează 73,5 miliarde £, reprezentând doar 3,5% din Procentul Intern Brut (PIB) al Marii Britanii, procentul maxim de 8,8% din PIB fiind estimat să fie atins la începutul celei de-a cincea decade a secolului nostru. Prin comparaţie, această sumă reprezintă 51,73% din PIB-ul României din anul 2015, spun organizaţiile tinerilor.
 
citeste totul despre: