Înregistrarea conferinţei aici, iar raportul comentat de Doi Mici şi un Anc aici

Pe scurt:

  • programul de guvernare nu este nici pe departe respectat! Dacă ar fi fost, MCI ar fi trebuit să aibă anul acesta un buget de 4,77 miliarde comparativ cu 1,78 cât are în prezent. Mai mult, cele 1,78 miliarde de anul acesta nu respectă nici măcar Hotărârea de Guvern de aprobare a Strategiei Naţionale de Cercetare, care prevede pentru anul în curs un buget de 8,3 miliarde pentru cercetare.
     
  • ministrul declară că predictibilitatea sistemului de cercetare este asigurată acum de creditele de angajament. Or, acestea sunt exact opusul, fiind nişte bani virtuali, angajaţi din bugetele anilor viitor, când habar nu ai cum va evolua bugetul statului şi cât din acesta va fi repartizat cercetării. Ca să nu mai vorbim că o schimbare de guvern poate schimba radical perspectiva cheltuirii acestora.
     
  • ministrul dovedeşte că nu are habar de structura programului cadru european în privinţa cercetării (Orizont 2020), când declară că acesta pune accent pe cercetarea aplicativă, şi nici nu ştie că are o durată de 7 ani, nu 6, cum declară repetat dlui.
     
  • în privinţa Laserului de la Măgurele (ELI-NP) declară cu nonşalanţă că Ministerul nu-i poate ajuta în litigiul cu consorţiul ce trebuie să instaleze sursa de raze gama, când de fapt ELI-NP este parte componentă a unui Institut Naţional de Cercetare din subordinea Ministerului, anume IFIN-HH.

Conferinţa de presă s-a axat pe două subiecte: bugetul cercetării româneşti şi agenda României la Preşedinţia Consiliului UE. Dacă am fi fost în locul dlui ministru am fi avut şi noi două subiecte pe ordinea de zi, dar un pic diferite:

  1. Ne-am fi recunoscut greşeala şi am fi retras afirmaţiile conform cărora teoria evoluţiei prin selecţie naturală nu este validă. Ad Astra i-o cam serveşte în acest sens ;-)
     
  2. Am fi spus poporului că actualul Guvern nu-şi poate respecta programul de guvernare din motivele x, y şi z (habar nu avem care ar putea fi acestea, dar dl Hurduc ar trebui să ştie) şi prin urmare va aloca MCI doar 0,179% din PIB, nu 0,8%, cât prevăd normativele în vigoare (HG 929/2014). Iar apoi am fi spus că jumătate din puţinul primit va fi alocat competiţiilor naţionale de proiecte, evaluate cu evaluatori externi aleşi pe sprânceană.
     
  3. Opţional, am fi extins ordinea de zi cu încă un punct în care ne-am fi prezentat demisia.

Dar nu, dl ministru a ales calea demagogiei şi dezinformării. Astfel:

Capitolul 1

BUGET alocat cercetării

  • A ales să spună că bugetul de anul acesta este cu 27% mai mare decât cel de anul trecut, care a fost de 1,64 miliarde lei. Dacă dl ministru ar fi făcut calculele, o creştere de 27% ar fi însemnat ca anul acesta să avem 2,08 miliarde lei alocaţi MCI, nu 1,79 cât avem acum. I-am făcut însă noi calculele corecte şi aşa-zisa creştere este raportată la execuţia bugetară din 2018, adică în raport cu banii pe care au reuşit să-i cheltuie la final de an, adică 1,4 din totalul de 1,64 miliarde alocaţi MCI.
     
  • În contextul de mai sus, şi în lumina declaraţiei din conferinţa de presă cum că „S-a respectat programul de guvernare a PSD, respectiv creştere bugetară de 30%“, ţinem să-i reîmprospătăm memoria dlui ministru asupra conţinutului propriului program de guvernare, accesibil aici. Acesta prevede „Creşterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual“. Şi subliniem alocat, pentru că acesta înseamnă să te raportezi la ce s-a alocat prin legea bugetului de stat, nu la execuţia bugetară, adică ce ai reuşit să cheltui din cât ţi s-a alocat. Iar această prevedere se regăseşte cu copy-paste în toate programele partidului domniei sale, de la preluarea guvernării încoace. Prin urmare, pornind de la bugetul de referinţă alocat cercetării în 2016, de 2,17 miliarde, şi aplicând creşterea anuală de 30% ar însemna ca anul acesta să avem 4,77 miliarde alocate cercetării.
     
  • Apar în discursul dlui ministru 3,3 miliarde lei sub formă de credite de angajament despre care d-lui declară că sunt „o componentă bugetară ce ne permite să generăm un buget predictibil, predictibilitatea fiind o problemă a MCI în ultimii ani, pentru că nu au putut fi pornite la timp competiţiile naţionale de proiecte“. Ridicându-ne de sub masă la auzul acestora ne întrebăm sincer dacă dl ministru are habar ce sunt acelea credite de angajament şi cum poate să le lege pe acestea de predictibilitate? Creditele de angajament sunt bani virtuali. E ca şi cum vindem pielea ursului din pădure. Să spui că folosind aceşti bani asiguri predictibilitate în cercetare denotă cel puţin o necunoaştere a mecanismelor de finanţare a cercetării. Creditele de angajament nu fac decât să pună presiune pe bugetele anilor următori, iar gestionarea acestei presiuni depinde exclusiv de guvernul de atunci. Sau mergeţi cumva pe principiul „după noi potopul“?
     
  • D-le ministru, întrebare de 10 puncte: se dau 3,3 miliarde lei, din care 1,1 miliarde pentru 2020 (ziceaţi că cele 3,3 mld sunt pentru 3 ani, da?). Spuneţi-ne, vă rugăm, cine vă garantează că aceşti bani vor fi accesibili în 1 ianuarie 2020 ca să-i folosiţi la finanţarea proiectelor contractate în 2019, în condiţiile în care Guvernul de atunci probabil va trimite legea bugetului de stat în Parlament în luna februarie şi aceasta va fi promulgată în martie? În continuarea întrebării: cum vedeţi dvs. acea predictibilitate a finanţării cercetării, în condiţiile în care în termen de 2 (doi) ani s-au schimbat 3 guverne şi 5 miniştri ai Cercetării?! Ce garanţii puteţi da cercetătorilor că următorul guvern va aloca efectiv cele 3,3 miliarde pe care dvs. le promiteţi acum?

Capitolul 2

COMPETIŢII NAŢIONALE DE PROIECTE

  • Declaraţie: „Ultima competiţie de proiecte a fost, cum probabil ştiţi, în anul 2016. Sunt 3 ani de când MCI nu a permis lansarea de proiecte“. Nu dle ministru, ultima competiţie naţională de proiecte a fost lansată de predecesorul dvs. la minister, dl Burnete, în iulie 2018, cu un buget de 500 milioane lei, iar o a doua a fost lansată în 2017 de actualul secretar de stat al dvs. dl Georgescu, cu un buget de 435 milioane lei. Dar probabil nu vreţi să vorbiţi de acestea, una fiind chiar contestată în instanţă de Asociaţia Ad Astra ;-) Deci MCI a „permis“ lansarea de proiecte, dar pentru cine trebuie, având în vedere că: (i) celor două competiţii mamut de mai sus li s-au alocat aproape 1 miliard de lei; (ii) evaluatorilor li s-a permis să  fie şi aplicanţi în cadrul aceleiaşi competiţii; (iii) pentru una dintre ele termenul de consultare a pachetului de informaţii, aflat în dezbatere publică, a fost de 4 (patru) zile, iar pentru cea de-a doua au fost două săptămâni de depunere a aplicaţiilor (timp suficient, în opinia MCI, pentru a scrie proiecte de 8 milioane de lei); (iv) evaluarea acestora s-a făcut pe repede-înainte, în timp ce pentru cele lansate în 2016 a fost nevoie de 5 (cinci) miniştri pentru a finaliza evaluarea şi a le contracta, ulterior celor două competiţii de mai sus.
     
  • În încheierea conferinţei de presă, dl ministru răspunde unei întrebări din sală cu anunţul că în 2019 va lansa competiţii destinate tinerilor (PD şi TE) precum şi cele de tip Bridge Grants şi Proiect Experimental Demonstrativ, deşi la începutul conferinţei spunea „am putea”. Dacă acest „am putea“ se bazează pe creditele de angajament şi ne vor trebui iar 5 miniştri pentru finaliza competiţiile, atunci e clară treaba!

Capitolul 3

PROGRAMUL NUCLEU

  • Referindu-se la Programul Nucleu, dl ministru declară că 500 milioane sunt alocate anual Institutelor Naţionale de Cercetare, asigurându-se astfel 40-60% din necesarul pentru a funcţiona. O altă întrebare de 10 puncte: din ce asigură restul? Din competiţiile acelea naţionale pe care nu le-aţi mai deschis din 2016, aşa cum şi dvs. recunoaşteţi? Mai spuneţi chiar că Institutele sunt „obligate“ să-şi asigure restul din competiţii de granturi. Obligate prin ce mecanism, că ne scapă? HG-ul 637/2003, de funcţionare al acestora, cumva? Ne arătaţi, vă rugăm, unde apare obligaţia respectivă?
     
  • Dl ministru mai declară că „s-a introdus o competiţie de  proiecte pe un interval de 4 ani“. S-a introdus pe naiba! Mecanismul pe patru ani a mai fost implementat şi în 2012. Uitaţi aici alocările pe 4 ani. Continuă dl ministru, spunând că „am constat că la sfârşitul fiecărui an apar sincope“. Serios?! Şi cum vor fi acestea evitate în 2020, de exemplu? Prin creditele de angajament? Repetăm: serios?! Cum credeţi că veţi primi de la Ministerul Finanţelor banii respectivi atâta timp cât nu va exista o lege a bugetului de stat, pentru a cărei promulgare putem aştepta şi luna martie, cum e situaţia prezentă?
     
  • Apropos de predictibilitate, dl ministru susţine că „INCD-urile ştiu ce bani vor avea pe următoarea perioadă“, cu referire la cele 3,3 miliarde lei sub formă de credite de angajament pe care, chipurile, se poate conta. Ştiu pe naiba! Bugetul fiecărui INCD se calculează ca procent din media cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. De unde să ştie un INCD pe ce bani poate conta în 2021, de exemplu, dacă nu ştie ce încasări va avea în anii precedenţi. Şi nu poate ştii ce încasări va avea pentru simplul motiv că nu ştie ce competiţii naţionale vor fi lansate (dacă vor fi lansate) şi ce rată de succes va avea.


Capitolul 4

INSTALAŢII ŞI OBIECTIVE DE INTERES NAŢIONAL

  • Anul acesta se finanţează Instalaţiile şi Obiectivele de Interes Naţional cu 154 milioane lei. Am scris despre acestea în articolul ăsta. În anii trecuţi aceste instalaţii erau finanţate cam cu 70 milioane, în timp ce anul acesta se dublează suma. Vă întrebaţi probabil de ce, nu? Pentru că lista cu aceste instalaţii se modifică, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern aflat în dezbatere publică aici. Printre noile adiţii sunt două lasere. Pe lângă celebrul ELI-NP, în listă va figura şi CETAL, acesta având o zecime din puterea primului. O altă instalaţie ce va păpa din banii publici va fi reactorul nuclear de la Mioveni, ALFRED. Acestea sunt doar exemple, iar pentru ca ele să-şi facă loc în lista mufată direct la bugetul MCI legislaţia a fost schimbată dibaci anul trecut. Concret, Ordinul nr. 3848/2004 privind aprobarea Criteriilor de selectare a instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional utilizate pentru activitatea de cercetare-dezvoltare a fost abrogat de Ordinul nr. 677/27.08.2018. Ordinul din 2004 prevedea că pentru a putea deveni IOSIN, o instalaţie sau un obiectiv de cercetare trebuie să fie singular (vezi criteriile obligatorii). Acest criteriu obligatoriu nu ar fi permis includerea „Centrului de Tehnologii Avansate cu Laser CETAL“ în PHG-ul prezent. De ce? Pentru că acest laser este de10x mai slab decât ELI-NP, adică nu mai prea este „singular“. Da, aţi ghicit, „singular“ a fost scos de la criterii prin Ordinul din august 2018. Acelaşi ordin din 2004 prevedea că un IOSIN trebuie „să prezinte capabilităţi demonstrate pe parcursul anilor şi perspectivă de utilizare în activităţi de cercetare-dezvoltare“. Aşadar, era necesară nu doar o activitate prealabilă demonstrată dar ŞI de perspectivă. Aceste prevederi s-ar fi bătut cap în cap cu ALFRED-ul fostului ministru, Şerban Valeca, propus în PHG-ul prezent pentru a fi inclus în lista IOSIN-urilor. De s-ar fi bătut cap în cap? Pentru că ALFRED nu există şi nu a demonstrat încă nimic.
     
  • Declaraţie: „S-a speculat faptul că MCI nu a fost capabil să cheltuie suma alocată, dând 200 mil înapoi la rectificarea din toamnă“. Dle ministru, nu s-a „speculat“, ci s-a afirmat pe bună dreptate că MCI nu a fost şi nu este capabil să gestioneze puţinul primit de la buget. Nu ne vindeţi gogoşi cum că cele 200 milioane erau destinate ELI-NP şi datorită litigiului în instanţă cu consorţiul EuroGammaS nu s-a putut cheltui suma. Fasciculul de raze gama trebuia instalat încă din 2017 şi ştiaţi încă de atunci care sunt problemele invocate de partenerii străini. De ce au fost acele 200 milioane prevăzute a fi cheltuite pe ceva ce era şubred? Au fost două rectificări bugetare, nu doar cea din toamnă, la care faceţi referire. De ce nu s-a operat în cadrul primei rectificări bugetare alocarea sumei respective spre alte destinaţii? Apropo, de prima rectificare negativă de ce nu pomeniţi nimic?


Capitolul 5

CERCETARE EUROPEANĂ

  • Declaraţie: „Vom muta centrul de greutate al MCI dinspre cercetare fundamentală spre cea aplicativă. Aceasta nu este doar o cerinţă la nivel naţional, ci una a UE“. Hai serios! De unde le scoateţi, dle ministru?! Hai să vă spunem un secret: Noi citim aici că viitorul program cadrul al UE (Horizon Europe) va merge pe aceeaşi 3 mari piloni (Excelent Science, Industrial Leadership şi Societal Challanges) ca şi cel prezent (Orizont 2020). Mai mult, în cadrul pilonului 1 (Excellent Science) „Support to basic research will remain a cornerstone of the Programme“. Să vă traducem: cercetarea fundamentală va rămâne de bază în noul Program.
     
  • Apropos de viitorul program cadrul al UE pentru cercetare, acesta este pentru şapte ani, nu şase, cum din greşiţi în cadrul conferinţei de presă. Aţi mai făcut aceeaşi greşeală şi aici, în decembrie anul trecut. Dar nu ne miră, din moment ce nu cunoaşteţi nici structura acestuia şi afirmaţi că se bazează pe cercetare aplicativă.
     
  • În privinţa Preşedinţiei României la UE, dl ministru declară că noul program cadru „este cel mai important dosar pe care-l coordonăm“. Citim aici că s-ar fi dorit finalizarea negocierilor înaintea summitului UE de la Sibiu, din mai, a.c., dar Comisia Europeană a împins termenul până în octombrie. Noi înţelegem printre rânduri că nu prea are lumea aşteptări de la România şi aşteaptă bine mersi să-şi încheie cele 6 luni la cârma Consiliului UE.


Capitolul 6

ALTELE

  • La finalul conferinţei de presă dl ministru a ales să prezinte jurnaliştilor rezultatele remarcabile ale Institutului Naţional de Cercetare Turbomotoare (COMOTI). Îl laudă pentru că face microproducţie (ne alăturăm şi noi în a lăuda acest fapt) dar declară că „e o ciudăţenie pentru mine de ce produsele sunt exportate în ţări din comunitatea europeană, dar nu sunt cumpărate în România. E un semn de întrebare de ce cei care gestionează extracţia de gaze naturale din România nu vor să cumpere echipamente româneşti?“. Ca dovadă de cât de bine cunoaşte situaţia respectivului INCD (un dosar cu realizările acestuia fiindu-i chiar în faţă) îi spunem noi că acesta nu exportă doar în comunitatea europeană ci şi în SUA (vezi raportul anual din 2017), iar în raportul pe 2016 se arată că INCD-ul este în competiţie cu OMV-PETROM, ROMGAZ şi TRANSGAZ, pe piaţa românească. Poate asta îi răspunde şi dlui ministru de ce nu cumpără aceştia produse de la COMOTI.

Lansăm o provocare-invitaţie dlui ministru: o discuţie publică între d-lui (alături de consilierii d-lui şi secretarii de stat din minister) şi Doi Mici şi un Anc. Ca punct de pornire putem lua conferinţa de presă pe care o analizăm mai sus, urmând ca fiecare parte să-şi probeze afirmaţiile cu cifre, texte de legi, studii ştiinţifice etc.