Protestele din Educaţie continuă - studenţii ies miercuri în stradă
0
Studenţii din 11 centre universitare din toată ţara vor ieşi miercuri în stradă pentru a protesta faţă de neajunsurile din sistemul de învăţământ superior. Efortul lor vine în urma protestelor făcute de mii de profesori săptămâna trecută, care au ieşit în stradă. Atât studenţii cât şi dascălii cer în primul rând, acordarea a 6% din PIB Educaţiei.
La protestele organizate de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), peste 22.500 de persoane au fost invitate să participe şi, la câteva ore de la anunţul făcut pe Facebook, peste 300 şi-au anunţat prezenţa la evenimentul care va avea loc, pe 13 noiembrie, în principalele centre universitare din ţară.
Protestul se va ţine simultan în mai multe oraşe din ţară: Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Galaţi, Baia Mare, Sibiu, Suceava, Oradea şi Alba-Iulia.
Traseul protestului din Bucureşti are mai multe puncte de plecare
La ora 12:00 plecare din Belvedere. Studenţii trec prin Regie, Grozăveşti, Facultatea de Filosofie, Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, Facultatea de Drept şi complexul studenţesc Mihail Kogălniceanu, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială şi apoi ajung în Piaţa Universităţii (la fântână)
La ora 13:00 pleacă studenţii care s-au adunat în Piaţa Romană şi trec pe la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi apoi merg şi ei în Piaţa Universităţii (la fântână)
În jur de ora 14:00 ajung cu toţii în Piaţa Universităţii şi îi cheamă alături de ei pe studenţii Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” şi ai Universităţii din Bucureşti apoi pleacă spre Ministerul Educaţiei, iar în jurul orei 15:30 se vor aduna în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului.
Studenţii protestează faţă de următoarele:
• Materie învechită şi materiale de studiu neactualizate
• Mulţi profesori demotivaţi şi demotivanţi care nu ştiu să pregătească un curs, nu ştiu să ne atragă atenţia la cursuri şi să ne prezinte lucrurile într-o manieră interesantă şi interactivă
• Laboratoare nedotate corespunzător sau în acord cu ultimele tehnici folosite
• Taxe mari pentru aproape orice: taxă de înscriere, taxă de confirmare, taxă de bibliotecă, taxă de cămin,taxă de rulment, taxă de eliberare a carnetului, taxă pentru înscrierea la licenţă etc.
• Locuri prea puţine şi condiţii proaste în cămin
• Mâncare scumpă şi de proastă calitate la cantină
• Locuri de practică puţine şi de slabă calitate
• ”Diplomă degeaba” care nu ne asigură un loc de muncă
• Probleme în fiecare an cu reducerile pentru transportul în comun
• Burse sociale care nu acoperă cheltuielile de masă şi cazare
Revendicările ANOSR:
ALOCAREA A 6% DIN PIB PENTRU EDUCAŢIE
O astfel de creştere ar asigura îmbunătăţirea calităţii educaţiei pe care o primim, lucru care ar face educaţia să fie întradevăr relevantă pentru piaţa muncii şi pentru societate!
- CREŞTEREA FINANŢĂRII DE BAZĂ a universităţilor PÂNĂ LA VALOAREA EI DIN 2008
Din cauză ca au scăzut sumele de bani pe care universităţile le primesc pentru fiecare student bugetat, multe dintre ele au recurs la creşteri de taxe (în special la taxa de şcolarizare), motivând că fără astfel de creşteri este foarte dificil să acopere plata salariilor sau cheltuielile minime de întreţinere ale universităţii.
- CREŞTEREA SUBVENŢIEI CĂMINE-CANTINE CU 30% DIN VALOAREA EI ACTUALĂ
Acestă subvenţie nu a mai crescut de 6 ani, lucru care a determinat universităţile să crească taxele de cămin sau să nu investească în modernizarea căminelor sau a cantinei. Creşterea subvenţiei ar scădea taxa de cămin şi ar îmbunătăţi condiţiile de la cămin şi de la cantină.
- CREŞTEREA FONDULUI DE BURSE
Bursele sociale nu acoperă cheltuielile minime de cazare şi masă, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale. Pe lângă asta, valoarea actuală a burselor este de 2 sau chiar de 3 ori mai mică decât prevede legea !
- SERVICII DE CONSILIERE DE CALITATE ÎN UNIVERSITATE
Aproape nimeni nu ştie despre activitatea Centrelor de consiliere şi orientare în carieră. Creşterea investiţiei în aceste centre le-ar face funcţionale, ne-ar ajuta să ştim ce ne aşteaptă la facultate înainte să fim studenţi şi ne-ar ajuta să ne integrăm mai uşor pe piaţa muncii.
Proteste de amploare în Educaţie
Şi profesorii au ieşit săptămâna trecută în stradă. Miercuri. 10.000 de dascăli membri ai Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) au mărşăluit de la Guvern la Parlament şi au cerut, la rândul lor, 6% din pentru Educaţie şi mărirea cu cel puţin 50% a salariilor profesorilor debutanţi.
În urma discuţiilor fără rezultat pe care le-au avut liderii sindicaţi cu guvernanţii, preşedintele FSLI, Simion Hăncescu, a anunţat că săptămâna aceasta ar putea fi organizat un referendum în rândul cadrelor didactice, cu privire la declanşare grevei generale în perioada alegerilor europarlamentare sau înainte de încheierea anului şcolar.
Revendicările FSLI:
• Alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din P.I.B. pentru educaţie, conform art.8 din Legea Educaţiei Naţionale şi creşterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învăţământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public;
• Modificarea Legii educaţiei naţionale, inclusiv în ceea ce priveşte statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent şi să conducă la creşterea calităţii actului de instrucţie şi educaţie, dar şi la creşterea gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor. Principalele modificări care se impun sunt:
- Reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învăţământ şi gradul didactic I;
- Decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice să se facă de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei Naţionale;
- Introducerea prevederilor Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic;
- Reintroducerea sporului de doctorat;
- Posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puţin 3 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei;
- Acordarea gradaţiei de merit şi pentru personalul didactic auxiliar;
- Introducerea posibilităţii dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanţare de la bugetul de stat;
• Adoptarea unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50 %, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1. Aceasta este singura soluţie pentru ca meseria de dascăl să devină motivantă şi tinerii performanţi să fie atraşi către cariera didactică. De asemenea, se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, având în vedere faptul că actualele venituri ale acestei categorii de salariaţi, le permit un trai sub limita de subzistenţă;
• Depolitizarea învăţământului în sensul că, în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ, rolul determinant să revină colectivului unităţii şi nu factorilor politici;
• Regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă.
Aproape 10.000 de dascăli au protestat miercuri în Capitală, nemulţumiţi de salariile din educaţie, aproape de 10 ori mai mici decât media europeană, şi ameninţă cu închiderea şcolilor. Profesorii au fost susţinuţi de studenţi, elevi şi părinţi, care cer la rândul lor creşterea salariilor cadrelor didactice. Liderul sindicaliştilor, Simion Hancescu a înaintat "un apel" la Guvern, prin care cer respectarea programului de guvernare.
În jur de 1.000 de membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" au pichetat luni, la prânz, sediul Parlamentului, cerându-le politicienilor să aloce 6% din PIB pentru învăţământ şi măcar majorarea salariilor debutanţilor.
Aproape 10.000 de dascăli din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) sunt aşteptaţi miercuri la miting în Piaţa Victoriei, urmat de un marş până în Piaţa Constituţiei, nemulţumiţi de subfinanţarea cronică din educaţie. Alţi 1.000 de profesori ai FSE Spiru Haret au protestat luni în faţa Parlamentului, cerând 6% din PIB. De ce se mută învăţământul românesc din clasă în stradă, am discutat, luni, la Adevărul Live.
Se încarcă comentariile...
