Propunerea Senatului Universităţii din Bucureşti: înfiinţarea tribunalelor studenţeşti

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Astăzi, a fost lansată, spre dezbatere publică, carta Universităţii Bucureşti. Proiectul, promovat pe pagina prestigioasei instituţii de învăţământ superior, cuprinde o serie de propuneri care reinventează tribunalele poporului din perioada instaurării regimului comunist în România.

Astfel, articolul 30 se referă la înfiinţarea tribunalelor studenţeşti un fel de instanţe de judecată ale studenţilor, cu rol consultativ, care au drept scop, conform proiectului prezentat: implicarea studenţilor, în mod activ şi responsabil, în efortul de asigurare a unui climat corespunzător şi a unei conduite adecvate a studenţilor în spaţiul universitar“.


Desigur, de alegerea studenţilor care vor îndeplini rolul de student judecător“ se vor ocupa, în primul rând, cadrele didactice, care vor avea 3 reprezentanţi în comisia de desemnare a  tinerilor judecători, faţă de 2 reprezentanţi care provin din rândul studenţilor. Cei care vor alege judecătorii vor avea grijă ca aceştia să fie studenţi merituoşi şi să dispună de abilităţile necesare soluţionării, în condiţii de obiectivitate şi imparţialitate, a cazurilor supuse analizei“.

Desigur, din toată această construcţie vor face parte şi studenţii acuzatori - care se vor ocupa de acuzarea colegilor vinovaţi de fapte reprobabile - şi avocaţi ai apărării - care vor susţine cauza studenţilor aduşi în faţa instanţei de judecată cu rol consultativ. De selecţia studenţilor cu rol de procuror şi avocat se vor ocupa consiliile fiecărei facultăţi în parte.

Printre altele, în propunere se mai specifică faptul că, şedinţele instanţei de judecată vor fi publice, se vor desfăşura în spaţiul universitar şi că mandatul unui student judecător este de 2 ani.

Să recapitulăm: Profesorii vor alege, prin majoritatea oferită de cartă, un student judecător care va avea un mandat de 2 ani. Acesta îşi va judeca colegii, în şedinţe publice. La proces vor participa studenţi apărători şi studenţi acuzatori care vor înfiera cu avânt proletar faptele abominabile săvârşite de inculpaţi împotriva sistemului.

Ca să nu existe niciun dubiu cu referire la locul şi rolul  instanţelor disciplinare“ care vor putea fi înfiinţate dacă proiectul de Cartă îşi va păstra forma actuală, la articolul 61, punctul h, găsim denumirea exactă a acestor forme de implicare a studenţilor în comunitatea academică: În Universitate se organizează activităţi extracurriculare: cercuri studenţeşti, sesiuni de comunicări ştiinţifice, şcoli de vară, asociaţii de voluntariat, campanii sociale, cercuri de dezbatere, tribunale studenţeşti şi diferite evenimente. Consiliile facultăţilor pot finanţa aceste activităţi“.

Nu ştiu de ce, dar îmi sună cunoscut acest tip de construcţie. Parcă prin cărţile de istorie am mai citit pe undeva despre aşa ceva. Numai că, atunci la conducerea României se aflau personaje ca Ana Pauker, Gheorghe Gheorgiu Dej sau Emil Bodnăraş. Şi atunci aceste instanţe aveau drept scop desconspirarea duşmanilor poporului şi asigurarea unui climat sănătos“.

În lumina ultimelor evenimente petrecute în cadrul şedinţelor de Senat Universitar, în urma cărora studenţii senatori au intrat în conflict deschis cu Preşedintele Senatului, această propunere poate turna gaz pe foc în această dispută.

Vă reamintim că miercuri, 4 decembrie, studenţii Universităţii Bucureşti vor organiza un protest împotriva Preşedintelui Universităţii, Vlad Nistor, pe care îl acuză de mai multe acţiuni îndreptate împotriva studenţilor şi a regulamentelor universitare.

Proiectul complet, supus dezbaterii publice, îl puteţi vizualiza pe pagina Universităţii Bucureşti.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite