Profesori incompetenţi, elevi corijenţi. Cum trebuie regândit sistemul de pregătire al dascălilor
0
Rezultatele slabe la examenele naţionale, dar şi rezultatele profesorilor la examenele de titularizare sunt dovada că actualul sistem de formare a cadrelor didactice nu funcţionează. Aşa arată concluziile unei dezbateri publice organizată de Coaliţia pentru Educaţie. Experţii cer completarea modulului psihopedagogic cu un masterat didactic pentru aprofundare. Dascălilor nu le-ar strica nici doctoratele.
Nu mai puţin de 35 de profesori şi experţi în educaţie şi-au prezentat, joi, 21 aprilie, depoziţiile privind modul în care ar trebui pregătiţi profesorii pentru a creşte calitatea sistemului de învăţământ românesc. Discuţiile au avut loc la invitaţia Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
De exemplu, profesorul Cristian Voica de la Facultatea de Matematică şi Informatică din Bucureşti, a arătat că sistemul actual de pregătire a cadrelor didactice nu este funcţional prin simpla evidenţă a notelor obiţinute de profesorii la concursurile de titularizare, dar şi ale elevilor care susţin examenele naţionale.
„Ceea ce ar tebui să poată facă un profesor e să treacă acea barieră catedră şi auditoriu. Cifrele din 2015 arată că doar 33 la sută dintre profesorii debutanţi care au participat la concursul de titularizare pe post au luat medii peste 7, doar 56 la sută dintre absolvenţii de liceu au promovat bacalaureatul, nu vorbesc doar de cei care s-au înscris la examen. Acestea sunt realităţile „minunate” în care ne mişcăm. Deci după mine aceste cifre arată că sistemul actual nu funcţionează. Valorizarea practicii pedagogice nu se practică, în afară de faptul că îi trimitem pe studenţi să facă nişte ore formale sau mai puţin formale şi după aceea nu îi mai întrebăm nimic. Se valorizează practica prin lucrări de minicercetare?”, a comentat profesorul Cristian Voica.
„Elevii vor muri de plictiseală dacă profesorii nu sunt formaţi pentru transdiscilplinaritate”
„Cu cele mai minunate planuri cadru, cu cele mai bune programe şcolare, elevii vor muri de plictiseală la şcoală şi profesorii nu vor avea instrumentele necesare dacă nu se formează profesorii. Motivul pentru care în planul cadru nu s-a trecut transdiciplinaritatea, de exemplu, este că nu avem profesorii formaţi pentru acest lucru. Formarea pentru transdisciplinaritate va trebui să înceapă pentru că va trebui să intre în planul cadru transdisciplinaritatea”, a adăugat preşedinta Federaţiei Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, în deschiderea dezbaterii publice.
Cele mai multe depoziţii ale universitarilor au constat în necesitatea coexistenţei şi complementarităţii modulului pentru formarea personalului ddicactic, care ar trebui să fie făcut în continuare în perioada licenţei, cu masteratul didactic care ar însemna aprofundarea cunoştinţelor didactice.
Astfel, profesoara Steliana Toma de la Departamentul de pregătire a personalului didactic din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a fost prima voce are a susţinut continuitatea celor două întrucât cele două nu sunt echivalente şi nu se pot înlocui una pe cealaltă.
„Nu putem alege nici numai masterat didactic, nici numai modul pedagogic. Opţiunea noastră este pentru formare iniţială pe parcursul studiilor de licenţă prin programul consacrat nivelului I de pregătire psihopedagogice şi pregătire aprofundată prin masterat didactic. Nu există echivalenţă între cele două, ci complementaritate”, a spus profesoara Steliana Toma de la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, care a vorrbit şi în numele ARACIS.
„Formarea iniţială pentru cariera didactică trebuie să se realizeze pe parcursul cursurilor de licenţă, minim 30 de credite, iar aceasta acoperă un volum de muncă de 750 de ore, dintre care 364 cursuri aplicative diecte, 386 de ore studiu individual. Absolvirea programului de formare iniţială oferit de departamentele psihopedagogice se justifică ca o condiţie pentru titularizare, obţinerea definitivatului în învăţământul preuniversitar. Masteratul trebuie să asigure aprofundarea şi trebuie să permită accesul la gradul I, la doctorat, iar pentru profesoratul la nivel de liceu nivel superior”, a subliniat şi profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti
Masterat diferenţiat sau unic?
Marea provocare a discuţiilor a fost dacă fiecare Facultate va implementa propriul mastrat pedagogic pentru a-şi structura cursurile aplicate pe specializare sau va fi un master unic.
„Discuţia majoră este în jurul întrebării cum facem masteratul didactic, în Facultatea de specialitate sau vorbim de două specializări, trei specializări. Profesorul de fizică face şi chimie la masterat şi să predea transdiciplinar, să fie profesor de ştiinţe sau nu. Sau este pentru fiecare specializare masterat şi trebuie să organizeze fiecare Facultatea cu o componentă mai mare de practică”, a mai spus Daniela Vişoianu, preşedinta Fundaţiei Coaliţia pentru Educaţie.
Profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei de la Universitatea Bucureşti a pledat pentru o diferenţiere.
„Masteratul didactic sugerat de noi ar putea fi masterat dominant profesional cu elemente de masterat ştiinţific, pentru că sunt integrate elemente de cercetare. Noi dorim un masterat diferenţiat, nu unic, întrucât în planul de învăţământ văzut de noi avem o distribuţie pe discipline de specialitate 50 la sută şi discipline psihopedagogice cu practică aferentă tot 50 la sută. În cadrul acestor compartimente, 30 la sută pot reprezenta discipline şi practici opţionale pentru specialitate, 30 la sută pentru formare psihopedagogic. Astfel putem avea o varietate de masterate care variază în limitele celor 30 de procente. Un masterat didactic în Fizică de la Universitatea din Bucureşti nu ar trebui să difere de un masterat didactic în fizică la universitatea clujeană. Trebuie avut un trunchi comun, pentru că este vorba în fapt de aceeaşi profesiune”, a subliniat profesorul Dan Potolea din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei.
Licenţă, doctorat şi teaching skills de profesor
Directorul educaţional al Şcolii particulare cu profil bilingv „Avenor College”, Dana Papadima, a împărtăşit din experinţa cunoaşterii şi a altor modele de pregătire a cadrelor didactice, respectiv a celor care s-au format didactic în Marea Britanie. Aceasta a subliniat importanţa existenţei unei specializări care să formeze profesori, nu cercetători în diverse domenii.
„De şase ani vin în şcoala noastră vin suficienţi colegi din sistemul britanic sau american, mai mult sau mai puţin bine pregătiţi, dar toţi au la bază teaching skills, sunt profesori. Eu am făcut litere şi mă consider filolog, îi întreb ce sunt, iar ei sunt profesori, îmi spun „I have teaching skills”. Încăţ personal meserie de la colegul meu de 25 de ani şi care predă science şi sport, asta înseamnă că trebuie să ne ducă cu gândul la accentul pe care îl punem pe teaching skills şi mai departe la orele de pe care copiii trebuie să le petreacă în şcoli specializate care să asigure practică, coaching, lidership, ore de asistenţă. Nu are rost să reinventăm roata, ci să să ne asumăm că unele universitărţi trebuie să regândească profilul profesorului pe care îl obţin, şi nu al cercetătorului”, a spus directorul educaţional, Dana Papadima.
În acelaşi sentiment, profesorul Marian Staş a adus în dicuţie necesitatea unui program de licenţă pentru profesia de profesor, care ar oferi timp dezevoltare profesională. Porivit acestuia trebuie să nu se mai nege faptul că starea actuală a sistemului este proastă, întrucât există o ruptură între ceea ce cer elevii şi ce oferă profesorii, subliniid că sistemul de educaţie este vulnerabil.
„Pledoaria mea este pentru licenţă pentru profesia didactică, pentru că una înseamnă să ies din facultatea de matematică matematician şi cu totul altceva este să ies din facultatea de matematică profesor de matematică. Există şi un document de politici publice în acest sens, Şocla de profesori, care înseamnă regândirea structurală a ceea ce înseamnă parcursul şi statutul profesiei didactice. Universităţile trebuie să îşi asume programe de licenţă pentru profesori. Arta profesiei didactice nu încap într-un număr de credite de pedagogie sau doar în masterul educaţional”, a comentat profesorul Marian Staş de la Asociaţia Clubul Liderii Mileniului Trei.
Reprezentanta Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Florentina Samihăian, a evidenţiat că această instituţie are deja un masterat pentru absolvenţii care doresc o carieră didactică.
„Programul nostru are şi discipline generale pedagogice la care avem invitaţi profesori de la alte universităţi, dar avem discipline de profil care pregătesc profesorul pentru a preda o anumită disciplină. Masteranzii noştri consideră că la modulele psihopedagocie se fac lucruri prea generale, dar solicită şi realizarea unui doctorat didactic, pentru că vor să cerceteze modul în care îşi pot îmbunătăţi activitatea la clasă”, a declarat Reprezentanta Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti, Florentina Samihăian.
Ministerul Educaţiei şi Administraţia prezidenţială deschise schimbărilor
Anca Denisa Petrache, director al Direcţiei de formare continuă din cadrul MENCŞ, a declarat că instituţia pe care o reprezintă nu este opacă şi este deschisă la dialog în sensul includerii propunerilor într-o metodologie.
„Cred că masteratul didactic aşa cum este conceput sau anunţat nu poate rezolva toate problemele din sistem, problemele legate de statutul cadrului didactic. Ce facem cu practica pedagogică reală, că masterat putem face foarte bun la nivel teoretic, dar trebuie să fie exersat, să aibă practică. Dacă vom găsi contextul în care să realizăm o discuţie constructivă şi să finalizăm prin metodologie sau prin ce vom considera că este ncesar cu atât mai bine”, Anca Denisa Petrache.
La dezbatere, a fost prezentă şi Ioana Irina Rusu, consilier în cadrul departamentului de educaţie al Preşedenţiei, care lucrează în proiectul dezbaterea naţională „România educată” şi care încearcă să coaguleze câteva obiective în sensul unei reforme.
„Formarea iniţială este o temă esenţială care atinge abilitarea dascălilor în a crea sistuaţii de învăţare relevante pentru copilul de astăzi, pentru a-l ajuta să înveţe cu plăcere şi pentru a deveni un factor de încredere şi motivre pentru acesta. România nu îşi mai permite să mai piardă potenţial uman prin neparticiparea la educaţie. Formarea profesorilor ajută şi la recredibilizarea profesorilor şi a profesiei”, a spus consilierul din cadrul administraţiei prezidenţiale.
Finalitatea dezbaterii, politici publice aplicate
În luna iunie 2016 o comisia de specialitate formată din 10 experţi în educaţie va pune laolaltă depoziţiile, va trage concluzii despre cum s-ar putea transforma modul în care se formează profesorii acum în România. Va întocmi un raport şi va fi propus Ministerul Educaţiei
„Noi vrem să facen o acţiune de advocacy şi să promovăm recomandările pe care Comisia de experţi le va face, astfel încât să devină o politică naţională, să apară legislaţie principală şi secundară şi să se schimbe modul în care se formează profesorii”, a încheiat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţiei, Daniela Vişoianu.
Se încarcă comentariile...
