Profesor american de comunicare: „În SUA, profesorii care predau jurnalism au trecut printr-o redacţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Profesorul Wilcox este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti      FOTO: David Muntean/Adevărul
Profesorul Wilcox este Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti      FOTO: David Muntean/Adevărul

Unul dintre cei mai cunoscuţi profesori de Relaţii Publice din Statele Unite, Dennis Wilcox, a vizitat România cu prilejul unei conferinţe organizate de Universitatea din Bucureşti (UB), în luna noiembrie. Înainte să se întoarcă în California, unde predă la Universitatea San Jose (de lângă Silicon Valley), renumitul profesor american le-a vorbit tinerilor absolvenţi români de la UB despre alegerile făcute în carieră.

Profesorul american a povestit, într-un interviu pentru „Adevărul“, care este motorul celor două meserii, între care migrează mulţi dintre absolvenţii din domeniul comunicării. Wilcox a explicat şi de ce tinerii din ziua de azi nu mai sunt la fel de mobili la angajare şi caută zonele unde sunt concentrate marile companii, aşa cum Silicon Valley este pentru ei un Paradis. Reputatul profesor a mai discutat şi despre cum se predă în sistemul universitar din Statele Unite, unde profesorii trebuie să aibă şi experienţă profesională în domeniu, iar studenţii se axează mai mult pe partea practică. 

Adevărul: Cum se predă jurnalism în Statele Unite?

Profesorul Dennis Wilcox: În primul rând, toţi profesorii care predau jurnalism au trecut printr-o redacţie, experienţa profesională este primul criteriu care se ia în calcul la angajare. Deci profesorii sunt jurnalişti care predau part-time. Tot sistemul e bazat pe practică, în special ultimii doi ani de studiu. În ceea ce priveşte predarea Relaţiilor Publice, aici trebuie să existe un parteneriat între mediul academic şi mediul economic. La noi la facultate lucrez cu directori de la companii din Silicon Valley
(Apple, spre exemplu), care îmi spun ce abilităţi caută la absolvenţi.

Absolvenţii de PR lucrează în domeniu de obicei?

Nu toţi, mulţi dintre ei se folosesc de ceea ce au învăţat în alte domenii, spre exemplu în vânzare sau în business,
peste tot e nevoie de comunicare. Dacă obţii o diplomă în PR nu înseamnă că automat o să te angajezi în domeniu. Facultatea nu îţi garantează un job, ci un set de competenţe. Problema tinerilor de astăzi, însă, este mobilitatea. Ei nu se duc acolo unde sunt locuri de muncă, toţi vor în Silicon Valley, spre exemplu. Pe vremea mea, migram după job, chiar dacă era în Alaska. Studenţii mei din California cred că deja sunt în Paradis şi nu au ambiţia să plece altundeva. 

Având în vedere că sunteţi la o aruncătură de băţ de Silicon Valley, câţi dintre studenţii dumneavoastră se angajează acolo?

În jur de 80% se angajează la marile companii de tehnologie, precum Apple, Dell, Google, Facebook sau companii start-up. La început de carieră, tinerii vor să lucreze la companii de renume, pentru prestigiu. Desigur, am şi studenţi care vin cu următoarele argumente: „Eu vreau să lucrez în PR pentru că am organizat nunta surorii mele şi mi-a plăcut!“. Ce să-i spun, bravo!, dar asta nu înseamnă că eşti pregătit să faci PR.

Cum vi se par studenţii români?

Studenţii sunt asemănători peste tot unde am fost, însă vă pot spune ce am observat în Europa faţă de America. Studenţii europeni sunt mai bine pregătiţi din punct de vedere teoretic, în timp ce studenţii americani sunt mai pregătiţi pe partea practică.

DE LA JURNALIST LA PR-IST

Cum aţi ajuns să lucraţi dumneavoastră în PR?

Am făcut parte din generaţia care a început să lucreze în presă mai întâi. În America, la începuturile PR-ului, majoritatea profesioniştilor au migrat din presă spre zona aceasta a Relaţiilor Publice. De ce? Fiindcă ne săturasem să alergăm de colo-colo după subiecte şi ne săturasem de salariile mici. Cum bine ştiţi, munca de jurnalist este foarte grea şi foarte stresantă, fiindcă trebuie să acoperi domenii diverse în timp real, iar unele evenimente nu sunt tocmai experienţe plăcute. După ce am absolvit facultatea, am lucrat la un ziar din Colorado timp de doi ani. Apoi m-am întors la studii, la un master în jurnalism, pe care l-am făcut la Universitatea din Ohio. După ce am terminat şi cu studiile de masterat, mi-am căutat un job şi am primit o ofertă de la „Wall Street Jour-nal“, dar salariul era mizerabil. Între timp, Universitatea din Ohio mi-a oferit o poziţie de asistent universitar cu un salariu de trei ori mai mare decât ceea ce îmi oferea prestigioasa publicaţie. Aşa am intrat în mediul universitar, dar am lucrat şi la o firmă de PR după aceea.

Ce anume v-a atras către acest domeniu?

Mi-a plăcut faptul că am mai multă libertate de alegere a proiectelor la care să lucrez. Cred că mulţi din generaţia mea au ajuns în PR fără intenţie, pur şi simplu acolo i-a dus viaţa. Astăzi, în schimb, studenţii mei îşi aleg o carieră în acest domeniu, ei nu mai încep în presă, ca apoi să facă tranziţia de la jurnalism la relaţii cu publicul.

Şi care metodă e mai bună, cea nouă sau cea veche?

Cea nouă. Problema jurnaliştilor care intră în Relaţii Publice este că nu înţeleg acest domeniu în ansamblul său. Jurnaliştii cred că Relaţii Publice înseamnă să scrii comunicate de presă, fiindcă ei asta ştiu, să scrie. Însă ei nu înţeleg motorul de busi¬ness din spatele comunicatului. De asemenea, jurnaliştii sunt, prin definiţie şi antrenament, autonomi, adică lucrează individual, fiindcă meseria de scriitor este o meserie individualistă, jurnaliştii nu lucrează în echipe. Ei vin cu ideile lor de articol, personale, şi nu înţeleg că în PR ideea se trage din business. Un jurnalist scrie pentru informarea publicului, în timp ce un ofiţer de PR scrie pentru brand, pentru business.

Dar mulţi jurnalişti încă „se retrag“ în PR. Cum explicaţi asta?

Jurnaliştii se orientează spre PR fiindcă este un domeniu mai bine plătit şi au un program mai normal, pot lucra de la opt la cinci, pe când un jurnalist are un program care depinde de evenimente. Când eram ziarist, dacă primeam un telefon de la şefi la miezul nopţii să mă duc la locul unui accident mortal de pe autostradă, mă duceam, nu conta că era mijlocul nopţii. La un moment dat în cariera lor, jurnaliştii se satură de acest program şi vor să lucreze normal, dar şi să fie mai bine plătiţi. Însă, de multe ori, ei nu reuşesc să avanseze în PR fiindcă rămân la nivelul de tehnician, nu gândesc în ansamblu. Ei ştiu să scrie pentru ziar, nu pentru LinkedIn, Facebook sau alte forme de media. Ei trebuie să înveţe toate lucrurile acestea, şi cei care supravieţuiesc în PR sunt cei care se adaptează la noile cerinţe.

Predă la Universitatea San Jose

  • Numele: Dennis L. Wilcox
  • Data şi locul naşterii: 1941, Rapid City, South Dakota
  • Starea civilă: căsătorit
  • Studiile şi cariera:
  • 1963 – a terminat studiile de licenţă la specializarea Relaţii Internaţionale la Universitatea din Denver, Colorado.
  • 1967 – master la Universitatea din Iowa.
  • 1974 – doctor în filosofie la Universitatea din Missouri-Columbia.
  • 1975 – a devenit membru al Public Relations Society of  America.
  • n cariera sa, a predat în universităţi din Statele  Unite, Australia, Thailanda şi Africa de Sud, a lucrat la  Ministerul Afacerilor Externe din Estonia şi a ţinut conferinţe şi ateliere în România, Ucraina, Serbia, Singapore, Chile, Argentina, India şi alte ţări. În 2009 a fost numit Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti. În prezent este profesor de comunicare la Universitatea San Jose din California.
  • Locuieşte în: California.

Dennis Wilcox, unul dintre cei mai cunoscuţi profesori de relaţii publice din SUA, vine în România să vorbească despre destinul cărţilor în era digitală

Studenţii aleg pragmatic facultăţi din străinătate

Românii care fac morală la Oxford

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite