Occupy Universităţi. Cîmpeanu, după consultările cu studenţii: Vreau o nouă lege a educaţiei până la sfârşitul anului

Occupy Universităţi. Cîmpeanu, după consultările cu studenţii: Vreau o nouă lege a educaţiei până la sfârşitul anului

Studenţii protestatri, miercuri seara în holul de la intrarea în Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti   FOTO: Adevărul

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a declarat că doreşte o nouă lege a educaţiei care să fie adoptată de Parlament până la sfârşitul acestui an, după ample consultări publice în care vor fi discutate şi revendicările studenţilor. Reprezentanţii ANOSR au declanşat o mişcare de protest în mai multe oraşe din ţară, solicitând să aibă un cuvânt de spus în alegerea rectorilor, taxe mai mici pentru studenţi şi modernizarea curriculei.

Ştiri pe aceeaşi temă

Liderii Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) s-au întâlnit joi cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Studenţii vor condiţii mai bune în cămine şi în sălile de curs, vor să fie mai bine reprezentaţi în conducerea şi administrarea universităţilor, vor reforma curriculei universitare, cursuri mai bine corelate cu cerinţele de pe piaţa muncii, consiliere profesională adevărată şi oportunităţi de practică.

„La nivelul Ministerului Educaţiei şi la nivel personal consider că aceste consultări sunt necesare şi binevenite. Am fost mereu promotorul ideii că reglementări sustenabile în domeniul educaţiei nu pot fi luate decât în urma consultării tuturor actorilor din sistemul de educaţie. Am văzut cu toţii ceea ce a generat promovarea unei legi a educaţiei prin asumarea răspunderii. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. S-a stabilit necesitatea unei noi legi a educaţiei. Termenul propus pentru finalizarea legii este sfârşitul anului acesta”, a declarat Sorin Cîmpeanu la finalul consultărilor.

De asemenea, ministrul a anunţat că există consultări în guvern pentru găsirea unor soluţii de creştere a numărului şi cuantumului burselor pentru studenţi.

„Referitor la burse, ne dorim să avem instrumente cât mai eficiente de stimulare a educaţiei şi se regăseşte aici şi sistemul de burse de performanţă, de merit şi sociale. Suntem în discuţii cu Ministerul Fondurilor UE pentru instituirea unui sistem de proiecte ca universităţile să acceseze fonduri pentru a mări cuantumul şi numărul burselor acordate”, a mai spus Cîmpeanu.

Studenţii nu au fost mulţumiţi însă de concluziile consultărilor şi au promis că protestele vor continua în zilele următoare şi speră să fie susţinute şi de studenţii din alte ţări.

„Mergem la întâlnirea federaţiilor de studenţi din Europa care are loc în Armenia şi o să cer federaţiilor din alte ţări să ne susţină, să ni se alăture ca mesajul nostru să fie auzit la nivelul întregii lumi. Colegii rămân pe baricade şi în Bucureşti, aşteptăm studenţii să ni se alăture în amfiteatrele pe care le ocupăm”, a declarat Cristi Popescu, preşedintele ANOSR, în urma consultărilor de la Ministerul Educaţiei.

Occupy Universităţi în mai multe oraşe din ţară

Fenomenul Occupy Universităţi a luat amploare în toată ţara, iar miercuri seară a ajuns şi în Bucureşti, unde zeci de studenţi s-au baricadat în amfiteatrul "N. Iorga" din cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti.

Protestatarii care s-au baricadat în amfiteatru spun că vor sta zi şi noapte acolo, până vineri. Pe toată durata acestei perioadă, ei dezbat problemele din sistem, fiecare în parte discutând concret despre neajunsurile din facultatea şi universitatea unde învaţă.

Studenţii sunt nemulţumiţi de modul în care se predă, de lipsa unei comunicări reale cu profesorii care folosesc aceleaşi tehnici de predare de dinainte de '89, de faptul că dacă îşi găsesc un loc de muncă sau un internship, nu pot să le facă pe amândouă fiindcă profesorii nu sunt înţelegători în privinţa practicii. "Profesorii au o mentalitate învechită şi sunt răzbunători", spune o studentă.

Un alt student, Paul, de la Facultatea de Inginerie din cadrul Politehnicii deplânge lipsa de echipamente pentru studiu. "O dată, la un examen, am avut o aparatură care s-a încins atât de tare fiind foarte veche încât a ieşit fum din ea", a exemplificat Paul. Nici la Facultatea de Matematică şi Informatică de la Bucureşti, situaţia nu este roz. "Calculatoarele sunt vechi, nu funcţionează o parte din ele, nu sunt licenţe pentru toate softurile. Cum să înveţi informatică fără calculatoare?", se întreabă o altă studentă.

De asemenea, studenţii sunt dezamăgiţi de lipsa unui sistem de consiliere profesională şi spun că se simt şi mai dezorientaţi acum decât erau în liceu. Studenţii sunt revoltaţi şi de costurile de cămin care se ridică şi la 250 de lei pentru un loc într-o cameră de 20 de mp în care sunt cazaţi patru tineri. În plus, bursele sociale de 360 de lei pe lună nu le ajung tinerilor fără posibilităţi financiare. O altă dezamăgire a studenţilor se referă la infrastructura instituţiilor de învăţământ superior, la condiţiile din sălile de curs.

„În amfiteatrul nostru nu încap toţi studenţii înscrişi la curs. Sala are o capacitate de 120 de locuri, iar noi suntem 180. Norocul profesorilor este că nu venim toţi la curs. Totuşi, fără prezentă nu suntem primiţi la examene. Eu am încercat să fac un internship dar până la urmă a trebuit să renunţ fiindcă mi se cerea prezenţă la cursuri, iar la cursuri, te învaţă să toceşti, 90% din ce am învăţat acolo, nu am putut aplica în practică. Curricula este foarte învechită, trebuie neapărat schimbată”, spune Iuliana, o studentă de la ASE.

O parte din studenţii de la Istorie s-au revoltat de prezenţa protestatarilor

Deşi fenomenul Occupy vizează binele tuturor tinerilor care studiază în universităţile de stat din România, studenţii protestatari au fost primiţi cu scandal în amfiteatrul Iorga de către colegii lor de la Istorie, care s-au revoltat că le-a fost întrerupt cursul. Aceştia i-au atacat verbal pe protestatari cu replici de genul "Ce căutaţi voi, cine sunteţi voi de intraţi peste noi în amfiteatru, asta-i facultatea noastră, de unde veniţi voi, sunteţi studenţi aici? Ieşiţi afară".

Întrebaţi ce lecţie au învăţat de pe urma acestei reacţii, mai mulţi protestatari şi-au exprimat regretul că studenţii nu îşi dau seama că mişcarea spre binele tuturor studenţilor din universităţile româneşti şi dacă vrem ca sistemul de educaţie să evolueze vreodată din cutumele comuniste, încuiate în care este blocat, numai prin acţiuni din interior, venite din partea tineretului, se poate începe un val al schimbării. "Una din fete striga că ea nu dă taxă la facultate ca să venim noi pestea ea să-i întrerupem cursul... Educaţia nu este un lucru pe care se cheltuie bani, este o investiţie în oameni", a spus una dintre protestatare.

Alianţa Naţională a Organziaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a început marţi o serie de ocupări în câteva din universităţile importante din ţară. Primele universităţi care în acest moment sunt ocupate de organizaţii studenţeşti sunt Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Maritimă din Constanţa şi Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi.

 Revendicările studenţilor:

- Creşterea finanţării educaţiei şi asumarea reală de către Parlamentul şi Guvernul României a alocării a 6% din PIB pentru Educaţie, aşa cum prevede legea;

- Includerea studenţilor în proporţie de 25% din electori în alegerea rectorilor, a decanilor şi includerea acestora în aceeaşi proporţie în Consiliile Departamentelor din facultăţi – locul în care se iau decizii cu privire la curricula şi planurile de învăţământ;

- Creşterea investiţiilor în servicii pentru studenţi: creşterea burselor, în special a burselor sociale, investiţii în construcţii de noi cămine şi cantine şi investiţii în repararea şi modernizarea celor existente;

- Implementarea reală a unui învăţământ centrat pe student, profesorii nemaifiind simpli oratori a unor cursuri prăfuite de timp, ci cei care creează medii de învăţare pentru studenţi pentru ca aceştia să dobândească abilităţi şi competenţe, învăţând cum să folosescă informaţiile de la curs, nu doar să le reproducă;

- Reforma curriculară din universităţi, pentru a face programele de învăţământ relevante pentru piaţa muncii şi pentru nevoile şi interesele studenţilor de azi;

- Implicarea studenţilor în toate procesele de asiguare a calităţii, la nivel intern şi extern, atât la evaluari ale instituţiilor de învăţământ superior, cât şi în evaluări ale programelor de studii;

- Respectarea de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a „Statutului Studentului”, care conţine toate drepturile şi obligaţiile studenţilor, şi depunerea de eforturi pentru sancţionarea universităţilor care încalcă flagrant drepturile studenţilor;

- Respectarea dreptului la liberă exprimare a studenţilor de către universităţi şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, prin asumarea rolului de cultivator al spiritului critic în rândul noilor generaţii, în contextul în care tot mai mulţi studenţi care au curajul să spună problemele din universităţi sau mediul universitar românesc sunt sancţionaţi.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: