Nepotismul este permis în învăţământul privat

Deputaţii au votat legea Educaţiei, cu schimbări la învăţământul superior. Membrii Camerei inferioare au adus unele modificări legii Educaţiei, printre care scoaterea nepotismului numai din facultăţi, nu şi de la conducerea universităţilor.

Noua lege a Educaţiei, propusă de ministrul Daniel Funeriu, intră în dezbaterea Senatului, care este şi cameră decizională, cu alte cuvinte, modificările aduse aici sunt cele mai importante. Deocamdată, după discuţiile din Camera Deputaţilor, schimbările importante au luat în vizor învăţământul superior.

Mai citiţi şi:

Vocea părinţilor: Sunt încântaţi să le dea copiilor un obiectiv

Discriminarea, sancţionată „ieftin“ de stat

Iniţial, proiectul Ministerului, care pretindea că interzice nepotismul, nu avea nicio prevedere în privinţa cuplurilor soţ-soţie la interdicţia ocupării funcţiilor de conducere. Textul îi viza în schimb pe afini şi rudele până la gradul II.

La sesizarea făcută de „Adevărul", Ministerul Educaţiei a remediat omisiunea. Astfel, când a ajuns în Cameră, legea prevedea că soţul şi soţia, respectiv rudele până la gradul III, nu mai au voie să ocupe simultan funcţii atât la conducerea facultăţilor, cât şi la conducerea universităţilor.

Numai că dezbaterile au schimbat modificarea, astfel că universităţile nu mai sunt avute în vedere. Cătălin Croitoru, deputat PDL, are şi un argument pentru acest lucru: „Dacă soţia unui rector, de exemplu, este foarte bună şi poate fi promovată în facultate, de ce să nu fie promovată? Se încălcau nişte drepturi profesionale dacă lăsam şi universităţile".

Practic, în forma în care intră în dezbaterea Senatului, legea interzice nepotismul în facultăţile de stat, dar nu şi la nivel de universitate. Mai mult, niciuna dintre prevederi nu se referă şi la universităţile private, care pot deveni un loc de refugiu pentru profesorii cărora le place să muncească şi să conducă în familie.

Rector sau parlamentar?

Prevederea că rectorii care deţin şi funcţii de conducere în cadrul unui partid politic se vor afla în incompatibilitate a rămas în actul normativ adoptat de deputaţi. Printre parlamentarii vizaţi de noul proiect se află: Ecaterina Andronescu, senator PSD şi rector al Universităţii Politehnice din Bucureşti, Nicolae Robu, senator PNL şi rector al Universităţii Tehnice din Timişoara, Ştefan Drăgulescu, deputat PDL şi rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara şi Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Famacie din Capitală. Toţi vor fi nevoiţi să aleagă între funcţia politică şi cea de la universitate.

S-au schimbat termenele de aplicare a legii

Deputaţii au schimbat şi termenele de la care vor intra în vigoare principalele modificări aduse sistemului de învăţământ preuniversitar. Astfel, dacă în proiectul iniţial clasa a IX-a trecea la gimnaziu începând cu generaţia de elevi care intra în clasa a V-a din 2013, deputaţii au hotărât ca această prevedere să intre în vigoare din toamnă.

Noul tip de Bac prevăzut de lege îl vor da elevii care intră în clasa a IX-a în 2011, şi nu în 2012 cum prevedea proiectul iniţial. În privinţa admiterii la liceu prevăzută de actul normative, parlamentarii au hotărât ca aceasta să intre în vigoare pentru elevii care încep din toamnă clasa a V-a, şi nu din 2013.