Lecţii de viaţă predate altfel decât la şcoală

În expoziţia PhotoVoice, fotografiile spun poveşti desprinse din viaţă

ONG-urile şi-au împărtăşit metodele de învăţare pe care le folosesc în proiectele de tineret, în cadrul unui eveniment de proporţii. Oameni de toate vârstele, naţiile şi categoriile sociale s-au întâlnit, s-au jucat şi au învăţat împreună de Ziua Educaţiei Nonformale.

Într-o seară călduţă de mai, la sfârşit de săptămână, câţiva tineri s-au strâns în faţa cafenelei Godot din Centrul vechi al Capitalei. Se distrează. Trecătorii, curioşi, vin să arunce o privire, se opresc şi uită să mai plece. „Eu am ieşit să-mi cumpăr sandale, dar de două ore stau aici", spune Cosmin (28 ani) care şi-a găsit ocupaţie în a le arăta unor copii cum să manevreze „diavolul pe două beţe" (sau diabolo, un obiect de jonglat alcătuit dintr-o bobină înfăşurată pe un fir legat de două beţe).

Cercetaşii au modelat baloane şi copiii au învăţat să jongleze 

Dar animaţia stradală nu e tot. Cei care s-au lăsat ademeniţi înăuntrul cafenelei, au descoperit o bibliotecă vie, un atelier de modelat baloane, altul de origami, o expoziţie de fotografie ori au intrat direct într-o piesă de teatru.  De Ziua Educaţiei Nonformale, ONG-urile s-au întrecut în a-i învăţa pe doritori jocurile lor preferate.

Samuraiul strigă: HA!

Animaţia socio-educativă e o metodă prin care abilităţile sociale se dezvoltă prin joc. „Am vrut să dăm oamenilor un impuls să se cunoască, să comunice, să socializeze", explică Mihaela Ciobanu de la Cercetaşii României. „Am făcut jocuri de cunoaştere, de încredere, de comunicare şi de exprimare." Într-un astfel de joc, participanţii sunt invitaţi să-şi descătuşeze energia în mod controlat, imaginându-şi că sunt samurai care-şi încearcă săbiile pe adversari de temut.

Mişcarea e însoţită de sunet. „Când atacă, strigă: HA! Strigând, eliberează energia. La copii, jocul prinde foarte bine." Tot Cercetaşii au ţinut şi atelierul de modelat baloane, unde tinerii au învăţat să facă pudeli, inimioare şi câte cele. Jongleriile şi teatrul de stradă sunt alte metode de educaţie nonformală. „Folosim animaţia stradală în campaniile de conştientizare pentru diferite probleme", spune Ana Maria Grădinariu de la Art Fusion. „Momentan o folosim foarte mult cu voluntarii noştri străini veniţi prin Serviciul European de Voluntariat. Şi ei, în activităţile lor folosesc animaţia şi teatrul de stradă pentru că aşa pot transmite un mesaj mult mai uşor. De pildă, în Săptămâna Naţională a Voluntariatului am avut activităţi de stradă legate de promovarea voluntariatului şi de sentimenul pe care-l ai ca voluntar."

Oamenii-cărţi

La biblioteca vie, cărţile sunt oameni

Biblioteca vie funcţionează ca orice bibliotecă: are cărţi, bibliotecari şi permise. O singură diferenţă: cărţile sunt oameni, care îţi pot spune la fel de multe ca şi o carte. „În general, aceştia provin din categorii sociale discriminate, care se confruntă cu stereotipuri şi prejudecăţi. Scopul e de a combate discriminarea, de a promova drepturile omului şi de a crea contextul unui dialog cu aceste persoane cu care altfel nu ai avea ocazia să vorbeşti", explică Roxana Turcu de la Art Fusion. „Astăzi majoritatea cărţilor sunt fie voluntari străini care au venit în România, fie voluntari români care au fost în alte ţări. Dar avem şi alte cărţi consacrate care de fiecare dată sunt bestseller, de pildă o doamnă cu dizabilitate motorie, care a venit la toate ediţiile."

Când spectatorii devin actori

Participanţii ZEN au avut ocazia să ia parte la o piesă de teatru şi posibilitatea să fie ei înşişi  actori. Experienţă în actorie? Nu-i nevoie! Dorinţă de implicare? Esenţială! Acţiunea se numeşte teatru forum şi e o formă de teatru social în care se dezbat diverse probleme cu care se confruntă comunitatea sau un anumit grup.

Teatru forum, o formă de teatru social

Personajele sunt fixe. Există un opresat (cel care se confruntă cu problema), un opresor (cel care o creează), aliaţi de ambele părţi, personaje neutre şi un joker, adică moderatorul. Acesta e interfaţa cu publicul care poate interveni pentru a oferi soluţii şi a ajuta opresatul să-şi rezolve problema. Piesa nu durează mai mult de 10-15 minute. Tema piesei de azi e „Voluntarul discriminat la angajare".

Povestea e următoarea:  o studentă care a făcut voluntariat aplică pentru un post, merge la interviu, dar e respinsă. Experienţa de voluntar nu-i este recunoscută, ba, mai mult, studenta e considerată neserioasă. „Am ales această temă pentru că suntem în Anul Voluntariatului, dar şi pentru că toţi actorii noştri amatori sunt voluntari şi studenţi, în acelaşi timp", spune Alin Potinche de la Youth for Justice.

„Percepţia asupra voluntarilor e parţial reală. Eu sunt păţit. Am aplicat în sectorul ONG, unde cereau cinci ani experienţă pentru un post de consiliere. Cumulat cu voluntariatul, aveam peste cinci ani, dar nu l-au luat în considerare." Din programul ZEN a mai făcut parte şi un moment de teatru clasic, în care trupa „Toţi din clasă", formată din studenţii de anul III de la UNATC, a jucat piesa „Ah, iubirea! sau Monologuri şi dialoguri despre iubire".

Seara s-a încheiat cu un concert al trupei „Route 7", compusă din voluntari ai Asociaţiei Chance for Life. Evenimentul a fost organizat de ANPCDEFP, prin programul Tineret în Acţiune, ca parte din Săptămâna Europeană a Tineretului. Partenerii evenimentului au fost Asociaţia ACTOR, Asociaţia Art Fusion, Asociaţia Babel Education, Asociaţia Chance for Life, Asociaţia Creativ, Fundaţia Filantropica Metropolis, Organizaţia Natională Cercetaşii României şi Asociaţia Youth for Justice.

*Peste 500 de evenimente au avut loc în toată Europa în Săptămâna Europeană a Tineretului