Ghidul Facultăţilor. Cum ar trebui să-şi aleagă facultatea potrivită elevii de liceu

Ghidul Facultăţilor. Cum ar trebui să-şi aleagă facultatea potrivită elevii de liceu

Cum ar trebui să-şi aleagă facultatea potrivită elevii de liceuFOTO: Arhivă

Abilităţile şi contactul cu profesioniştii din câmpul muncii ar trebui să îşi spună cuvântul atunci când un absolvent de liceu îşi alege domeniul şi facultatea pe care vrea să le urmeze.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegea facultăţii potrivite îi poate pune în dificultate pe elevii de liceu. Tocmai de aceea este nevoie ca tinerii să fie conştienţi de abilităţile pe care le au şi să-şi aleagă parcursul academic în funcţie de ceea ce le place să facă, susţine consilierul în carieră Mihaela Feodorof, fondatorul Yourway Councelling. Esenţial, în opinia specialistei, este ca liceanul să ia contact cu profesionişti din domeniul pe care vrea să se axeze, pentru a vedea, cu precizie, ce presupune meseria respectivă.

„Ar trebui să cunoască cât de cât domeniul, să se gândească în perspectivă. Elevii trebuie să se gândească la ce le place lor să facă, dar şi la ce abilităţi naturale, native, îşi pot dezvolta. Adică ar trebui să fie conştienţi de capacitatea lor. De exemplu, dacă au manualitate, dacă au dezvoltată inteligenţă motrică şi aşa mai departe. Practic, ei trebuie să se vadă în profesie, pentru că tot parcursul acesta profesional duce către competenţe, adică e vorba despre cunoştinţă plus practică”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihaela Feodorof.

Contactul dintre liceeni şi profesionişti, esenţial

În opinia specialistei, un pas important şi util este ca tinerii să petreacă timp şi să ia contact cu profesionişti din domeniul pe care vor să-l urmeze. „Sunt deja adolescenţi care fac asta. Astfel, pot înţelege la cald pentru ce anume îi pregăteşte facultatea respectivă sau ce anume ar putea ei să facă ulterior absolvirii. Prin urmare, ei fie merg în companii, fie pot sta de vorbă cu oameni care profesează deja şi astfel le este mai uşor să aleagă. Una este ce se întâmplă la nivel teoretic şi cum se vede din afară o meserie şi alta e să înţelegi lucrurile de la un profesionist, din interior”, a completat consilierul în carieră.

Feodorof susţine că foarte utile sunt nu doar evenimentele organizate de firme în care îşi caută potenţialii candidaţi, ci mai ales evenimentele organizate de către organizaţiile neguvernamentale studenţeşti, care facilitează întâlnirea dintre liceeni şi profesionişti. „Cei care au făcut asta au coborât ştacheta la nivelul liceenilor. E de bun augur interacţiunea asta”, a mai spus fondatorul YourWay Councelling.

De pildă, înainte de a demara un program de pregătire de doi ani pentru medicină, este firesc ca un părinte să îşi pună semne de întrebare. „Oare este copil pregătit să urmeze medicina, oare este profesia de medic cea mai potrivită în raport cu personalitatea tânărului şi cu nevoile lui? În condiţiile în care se pregăteşte doi ani ca să dea la medicină şi intră şi, după alţi 12 ani de muncă susţinută îşi dă seama că această profesie nu i se potriveşte, acel tânăr nu face altceva decât să îngroaşe rândurile medicilor mediocri şi să se umple de frustrare. Eu sunt convinsă că cei care îşi aleg parcursul academic în concordanţă cu ce îşi doresc vor studia cu plăcere şi vor face performanţă”, explică Feodorof.

Cei care îşi aleg parcursul academic în concordanţă cu ce îşi doresc vor studia cu plăcere şi vor face performanţă

Cum trebuie aleasă o specialitate

Potrivit acesteia a alege o specialitate doar pentru că este la modă sau pentru că aduce venituri considerabile e un lucru complet greşit. „În timp, ajungi să renunţi. Şi este testat în viaţa de zi cu zi, dacă faci un lucru fără tragere de inimă, funcţionează doar pentru un anumit interval de timp”, completează consultantul în carieră. 

Iar pentru asta, liceenii şi părinţii pot apela la sfaturile consultanţilor în carieră, care fac evaluări în cadrul cărora pot vedea care sunt abilităţile ce merită exploatate. „Adică şi copiii şi părinţii înţeleg cât de importantă este o astfel de evaluare care ghidează. Îţi dă nişte răspunsuri din care tu ai libertatea să alegi. Oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi să caute soluţii. Pe noi ne caută părinţii şi chiar copiii, direct, pe Google, ceea ce înseamnă că şi-au identificat nevoia, caută resurse”, a conchis Mihaela Feodorof.

Care sunt cele mai căutate facultăţi din România

Anul trecut, cele mai căutate facultăţi au fost cele care aveau specializările Informatică, Afaceri, Limbi Străine, Comunicare, Marketing, Medicină, cât şi cu specializări din domeniul Securităţii sau Maritim. Absolvenţii de liceu concurează acerb pentru aceste domenii întrucât le pot asigura o meserie stabilă.

De exemplu, la Universitatea Bucureşti se menţine concurenţa mare în rândul candidaţilor. De pildă, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a fost o competiţie acerbă pentru specializarea Limbi Moderne Aplicate (71,7 candidaţi/loc anul trecut). Dacă vorbim de Facultatea de Administraţie şi Afaceri, printre specializările cele mai căutate au fostAdministrarea Afacerilor (10,1 candidaţi/loc) şi Marketing (7,3 candidaţi/loc). O altă facultate la mare căutare este cea de Matematică şi Informatică, unde cele mai căutate specializări sunt: Calculatoare şi Tehnologia Informaţiei (17,3 candidaţi/loc) şi Informatica (4,8 candidaţi/loc). În cadrul Facultăţii de Geografie, cele mai vânate specializări sunt: Geografia Turismului şi Hidrologie-Meteorologie. Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării are ca cele mai căutate specializări Publicitatea şi Jurnalismul.

În cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, facultatea de Cibernetică a fost cea mai vânată. La specializarea Informatică Economică au fost 8,43 de candidaţi/ loc anul trecut. Atractive sunt în continuare şi specializările din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza“ din Bucureşti. Astfel, la Facultatea de Poliţie, specializarea Ordine şi Siguranţă Publică, competiţia a fost de 6,35 de candidaţi/loc anul trecut. Cât despre specializarea Penitenciare, 6,35 de candidaţi au concurat pe un loc. Pentru un loc la Facultatea de Poliţie de Frontieră au concurat 5,22 de absolvenţi de liceu, iar la Facultatea de Pompieri  au fost 8,15 de înscrişi/loc.

Ca în fiecare an, concurenţă mare va fi şi la specializările din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) „Carol Davila” din Capitală. Anul trecut, 3.000 de candidaţi s-au bătut pe cele 1.000 de locuri disponibile la buget. În cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, cea mai căutată specializare este Automatică şi Calculatoare unde au concurat 2,25 de candidaţi/loc (fiind 550 de locuri în total). În cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA), bătaia cea mai mare s-a dat la Facultatea de Management.

Cele mai căutate specializări din restul ţării

La Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, cele mai căutate domenii sunt:  Contabilitate şi Informatică de Gestiune (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor) unde au concurat 12 candidaţi/loc anul trecut, respectiv Informatica Economică (Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor) unde 9.48 de candidaţi s-au bătut pe un loc. Alt domeniu vânat de absolvenţii de liceu este Psihologia (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei) unde au fost aproape 8 candidaţi pe loc. Şi la această universitate sunt căutate limbile străine, competiţia cea mai mare fiind la Limba şi Literatura Japoneză (9,2/loc) şi Limba şi Literatura Norvegiană (8,5/loc).

În cadrul celei mai mari universităţi din Iaşi, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, concurenţa cea mai mare a fost la specializările Psihologie, Ştiinţe ale Comunicării, Nutriţie şi Kinetoterapie.

citeste totul despre: