Ghidul Facultăţilor. INTERVIU Mircea Dumitru: Etica academică e importantă pentru a evita discriminarea, nepotismul, sau hărţuirea sexuală, nu doar plagiatele

Ghidul Facultăţilor. INTERVIU Mircea Dumitru: Etica academică e importantă pentru a evita discriminarea, nepotismul, sau hărţuirea sexuală, nu doar plagiatele

Mircea Dumitru. FOTO: Facebook Mircea Dumitru

Etica este un domeniu care ar trebui să fie internalizat de studenţi pentru a evita comportamente imorale precum nepotismul, favoritismul, fabricarea rezultatelor unei cercetări, palgiatele sau hărţuirea sexuală. Dincolo de faptul că practicarea unor astfel de atitudini alterează demnitatea umană şi academică, acestea afectează şi procesul de învăţare-cercetare propriu-zis, explică Mircea Dumitru într-un interviu pentru „Adevărul“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mircea Dumitru este filozof şi rectorul Universităţii din Bucureşti. Este membru corespondent al Academiei Române din 2014, iar în perioada iulie 2016-ianuarie 2017 a ocupat şi fotoliul de ministru al Educaţiei în guvernul condus de Cioloş. În 2017 a fost ales preşedintele Institului Internaţional de Filosofie, iar din acest an ocupă şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei Universităţilor Balcanice

Adevărul: De ce studenţii trebuie să înveţe despre etica şi integritatea academică?

Mircea Dumitru: Pentru a fi conştienţi de comportamentele imorale în instituţiile academice şi a le combate. Vorbim de comportamente abuzive în relaţia profesor-studenţi sau corp administrativ-profesori-studenţi, forme de dicriminare (gen, rasă, orientare sexuală, religie etc.), nepotism, favoritism sau condiţionări ale evaluărilor. De pildă, când un profesor condiţionează o notă bună de anumite favoruri care ar trebui să vină din partea studentului. O altă problemă este lipsa de transparenţă decizională. Care sunt metodele şi criteriile de evaluare ale unui student? Sunt acestea cunoscute de către tânărul student? Sunt întrebări la care o comunitate academică ar trebui să răspundă. De asemenea, aceasta trebuie să refuze implicarea în orice conflict de interese, mita, cadourile financiare, fabricarea rezultatelor experimentale, donaţiile care să influenţeze rezultatele cercetării, hărţuirea morală sau hărţuirea sexuală. Aşadar, ideea că etica academică se rezumă doar la plagiat este greşită.

Hărţuirea sexuală e o problemă în universităţi?

Da, este. Şi încă una foarte delicată. Tocmai de aceea ne dorim ca aceste cursuri să  îi sensibilizeze nu doar pe studenţi, ci şi profesorii. Este foarte important ca studentele şi cadrele didactice să conştientizeze că a cere anumite favoruri sexuale pentru a da note mai mari nu este un comportament normal. Ce anume le împiedică în general pe victime să se adreseze conducerilor facultăţilor, consiliilor de etică sau rectoratului? Odată, este sentimentul de jenă, de ruşine, pentru că trebuie să expună public cazul lor şi să intre într-o relaţie adversarială cu cel pe care îl acuză. Apoi, mai trebuie să se confrunte şi cu reacţiile celorlalţi, cu acest tip de ruşine publică. Şi-atunci multe dintre studente se decid mai degrabă să nu facă publice abuzurile.

Cred că aici educaţia ar trebui să se transforme într-un element prin care ele să realizeze că nu au de ce să se simtă vinovate. Agresorii sunt vinovaţi. Nu femeia a cerut-o, după cum este acea zicală din popor. În astfel de cazuri, universităţile ar trebui regândească modul de desfăşurare al audierilor în comisiile de etică astfel încât să nu mai expună victima. În momentul în care studenta hotărăşte să dezvăluie că este hărţuită sexual nu ia o decizie simplă, ci una extrem de personală.

La Universitatea Bucureşti ne-au fost raportate aproximativ cinci-şase cazuri de când sunt eu rector (2010- n.r.), dar numai cu unul am mers până la capăt, aplicând sancţiuni. De ce? De cele mai multe ori, chiar dacă au existat dovezi clare ale abuzurilor, victima şi-a retras plângerea de teamă că va trebui să îşi spună trauma în faţa unei comisii.

Cine are rolul de a informa studenţii cu privire la drepturile lor şi de-ai îndruma în viaţa de student?

Asociaţiile de studenţi au un rol foarte important aici. Trebuie să ne gândim că aceşti tineri vin dintr-un mediu în care au fost nu doar protejaţi, ci de multe ori cocoloşiţi. Ceea ce este perfect normal. Este în logica familiei să îşi protejeze copilul (zâmbeşte). O atitudine similară se regăseşte şi la şcoală, dar într-o mai mică măsură. Apoi, ei intră deodată în lumea mare, într-un oraş şi într-o dinamică în care de multe ori se pierd. Aici trebuie să intervină asociaţiile studenţeşti cu unul dintre principalele roluri: cel de informare şi îndrumare.

Ce înseamnă până la urmă etica academică?

În primul rând, trebuie făcută o deosebire între etica în sens mai general, atunci când, de pildă, vorbim despre comportamentul moral al omului şi etica cercetării ştiinţifice. De exemplu, dacă lucrezi cu subiecţi umani trebuie să ai consimţământul lor şi trebuie să-i informezi corespunzător cu privire la cercetarea care se face. Iar dacă lucrezi cu copii, aceştia neavând discernământ, trebuie să pui chiar mai mult accentual pe informare şi să ai acordul părinţilor. Noi considerăm că toţi studenţii noştri, de la cele 19 facultăţi, ar trebui să deprindă măcar cunoştiinţele de bază legate de etica şi integritatea academică.

Când sunt utile teoriile etice?

De pildă, când evaluăm dacă o acţiune este morală sau nu. E foarte interesant de văzut că noi oscilăm între a evalua moral o acţiune după intenţiile oamenilor sau în funcţie de consecinţele respectivei acţiuni. Practic, cum judeci viaţa unui om? După roadele acţiunilor sale sau după intenţiile pe care le-a avut înaintea săvârşirii acţiunii? Viaţa adevărată nu poate fi pusă într-o singură teorie filozofică sau de orice alt fel. De aceea mă bucur când intru în polemici cu studenţii la cursuri (râde).

Cum sunt construite cursurile de etică academică la Universitatea Bucureşti

Începând cu următorul an universitar, vor fi cursuri de etică şi gândire academică la toate ciclurile de studii din facultăţile Universităţii din Bucureşti. Scopul general al cursurilor va fi de a dezvolta gândirea morală şi integritatea studenţilor în ceea ce înseamnă o cultură etică mai generală a universităţilor publice din România. Cât despre obiectivele specifice, acestea sunt gândite în funcţie de ciclurile de învăţământ. Cursurile vor fi elaborate de profesorii de la Facultatea de Filozofie împreună cu cadre didactice de la celelalte facultăţi.



citeste totul despre: