Ghidul Facultăţilor. Gabriel Chicioreanu, specialist în recrutare: „Mulţi tineri sunt dezamăgiţi de ofertele salariale“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deşi abia intră pe piaţa muncii, fie din postura de studenţi, fie din cea de absolvenţi de studii superioare, tinerii au pretenţii salariale mult peste ce oferă angajatorii, chiar dacă aceştia provin din domenii precum servicii, call-center sau IT, unde oferta de locuri de muncă e variată.

„E important ca tinerii să vadă ce competenţe îşi pot dezvolta la un loc de muncă temporar şi cum îi ajută acest lucru să găsească jobul pe care şi-l doresc“, spune specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“

„Adevărul“: Ce se caută pe piaţa muncii?

Gabriel Chicioreanu: În 2018 sunt în continuare disponibile în domeniul serviciilor, call-center şi mai ales în domeniul IT. Pe de altă parte, în perioada verii sunt locuri de muncă sezoniere în domeniul HORECA, pentru cei care vor să lucreze şi sunt la început de drum, mă refer în principal la studenţi.

În ce măsură tinerii trebuie să ţină cont de aceste tendinţe atunci când îşi aleg facultatea? 

Este important de văzut, în momentul în care aleg un loc de muncă temporar sau sezonier, ce abilităţi şi competenţe îşi pot dezvolta şi în ce măsură acestea îi pot duce către jobul ideal pe care şi-l doresc pe viitor. E greu de crezut că un tânăr absolvent de liceu poate să-şi găsească de la bun început locul de muncă potrivit, în care să stea mulţi ani. Angajatorul cere o serie de competenţe pe care trebuie să le deţină în momentul în care se angajează şi este important ca tinerii aflaţi la început de drum să îşi dea seama, pe lângă componenta financiară, ce anume pot câştiga, ca experienţă, dintr-un loc de muncă temporar sau sezonier.

Cum îşi pot da seama absolvenţii de liceu care le sunt competenţele cheie?

Dacă vor să vadă care le sunt interesele ocupaţionale, care le sunt competenţele şi spre ce ar trebui să se îndrepte în carieră, pot apela la serviciile unui psiholog sau la cele ale unui consilier de carieră. După ce completează o serie de chestionare şi stau de vorbă cu specialiştii, pot lucra împreună cu aceştia pentru a face un plan şi pentru a vedea ce valori şi competenţe există şi care merită dezvoltate mai departe. 

Cât cântăresc studiile în străinătate în ochii angajatorilor?

Aceste stagii sunt importante pentru că tinerii pot vedea ce se întâmplă într-o anumită ţară, văd care sunt percepţiile oamenilor de acolo şi pot lua contact cu sistemul respectiv atât din punct de vedere educaţional, cât şi din punct de vedere al pieţei muncii. Un astfel de program, cum este Erasmus, să zicem, le oferă posibilitatea tinerilor de a învăţa unii de la alţii. Şi de la români poţi să înveţi, dar la fel de bine poţi să înveţi de la tineri de alte naţionalităţi, indiferent că sunt din Europa sau de pe un alt continent. Iar experienţa respectivă poate fi ulterior aplicată la locul de muncă, ceea ce contează mult în ochii angajatorului.

Care este nivelul salarial pentru tinerii aflaţi la început de carieră?

Elevii şi studenţii întotdeauna vor vrea venituri salariale cât mai mari. De la bun început. Însă până nu ajung să fie angrenaţi efectiv în câmpul muncii, vor visa la salarii similare cu cele din Europa de Vest. Sunt foarte mulţi angajatori care le vor oferi salariul minim pe economie sau cât mai aproape de acesta pentru că, în momentul în care iei un tânăr, ai nevoie să îl creşti, să îl înveţi ce trebuie făcut la locul respectiv de muncă, proces care durează între o lună sau cinci luni. Abia atunci tânărul devine eficient 100%. De pildă, sunt mulţi studenţi care termină facultatea de management şi au impresia că managementul înseamnă directorat din prima. În realitate, nu este aşa. Chiar dacă ai făcut o astfel de facultate, la 22 de ani e dificil să vină un angajator cu o ofertă de 2.000 - 3.000 de euro. Şi atunci, mulţi rămân dezamăgiţi când află care este oferta salarială.

Cât de mult mai contează voluntariatul?

Voluntariatul e benefic, mai ales că, de ceva vreme, voluntariatul se consideră experienţă în câmpul muncii. Este esenţial ca tinerii să se implice ocazional în diverse organizaţii pentru că astfel au şansa să vadă ce se întâmplă pe piaţa forţei de muncă. Îşi dezvoltă exact acele competenţe şi abilităţi de care povesteam la început. Este foarte interesant de văzut cum o serie de asociaţii studenţeşti oferă diverse lucruri studenţilor, însă cei care fac voluntariat în acele organizaţii au funcţii precum HR Manager, specialist în relaţii publice şi aşa mai departe. Ei deja se substituie anumitor funcţii pe care le pot avea ulterior în viaţă şi, având la activ această experienţă, au şansa să îşi dezvolte abilităţile mai repede decât un tânăr care doar se duce la facultate să îşi dea  xamenele şi are  10 pe linie.

Cât de important este voluntariatul

Voluntariatul este esenţial pentru un acces mai facil al studenţilor pe piaţa muncii. Implicarea, dedicarea şi proactivitatea sunt doar câteva dintre calităţile pe care un specialist în recrutare le caută la un potenţial candidat, iar tinerii care au făcut voluntariat în timpul facultăţii în diverse organizaţii neguvernamentale sunt preferaţi de companii celor care au mers strict la cursuri şi examene, reuşind să strângă în sertar un vraf de diplome.

„În prezent, angajatorii nu te mai întreabă doar ce ai învăţat teoretic să faci, ci ce ştii practic să faci. Practica o ştii doar din experienţă. Vor să vadă oameni implicaţi, vor să vadă oameni dedicaţi, puşi pe treabă. Nu vor persoane care să vină cu pretenţia de a primi un salariu exorbitant deşi experienţa în câmpul muncii este zero”, a explicat, pentru „Adevărul”, consultantul în carieră Gabriel Chicioreanu, precizând că recunoaşterea timpului petrecut ca voluntar ca şi experienţă în muncă este un lucru bun.

Voluntariatul, recunoscut ca experienţă profesională

Concret, voluntariatul este acum recunoscut după ce legislaţia a fost modificată. Între altele, noul cadru legal a făcut ca voluntariatul să fie recunoscut ca experienţă profesională, să crească inclusiv calitatea lucrului cu voluntarii şi, printre altele, să dezvolte un sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat. Iar aceste competenţe sunt esenţiale, spune psihologul Mihai Copăceanu.

„Indiferent de rezultatele şcolare încrederea unui adolescent este creată prin credinţa că poate, menţinută prin eforturi constante şi conturată prin rezultatele obţinute. Voluntariatul în acest sens reprezintă oportunităţi excelente de a-şi dezvolta noi abilităţi, de a creşte încrederea de sine şi de a crea noi relaţii sociale. În unele ţări europene, după absolvirea liceului, fie că tinerii doresc să studieze la nivel universitar sau nu, apar obligaţii civice sau chiar tradiţii prin care adolescenţii sunt îndemnaţi să contribuie la dezvoltarea unor comunităţi prin voluntariat, prin participare la proiecte sociale. Deseori, aceste oportunităţi pot fi dezvoltate în alte ţări decât ţara natală”, a subliniat psihologul.

În cazul voluntarilor, competenţa e probată prin practică

Specialiştii afirmă că odată implicaţi în diverse organizaţii neguvernamentale şi fiind poziţionaţi pe funcţii similare cu cele din companii – specialist PR, manager resurse umane, director financiar – tinerii ajung să ducă proiecte la bun sfârşit, să gestioneze bugete şi oameni, să se integreze mai uşor în echipă şi să îşi asume responsabilităţi.

„În cazul lor, competenţa este probată prin practică. Dacă au derulat un proiect, dacă au atras sponsori, dacă au gestionat sume importante de bani se sporesc şansele de angajare. Ei demonstrează că au un potenţial înalt şi că sunt oameni cu iniţiativă, care vor să se concentreze şi asupra altor activităţi decât cele legate strict de învăţământ. Activităţile de voluntariat trebuie începute la o vârstă fragedă”, a declarat, pentru „Adevărul”, Mihaela Feodorof, consilier în carieră şi fondatorul Yourway Councelling. ;

Raed Arafat: „Voluntarul nu înseamnă amator neprofesionist

O reală provocare este partea de coordonare a oamenilor, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt neplătiţi. „Trebuie să înţelegem că un voluntar nu înseamnă un amator neprofesionist. Din contră, voluntarul poate să fie foarte profesionist, ceea ce-l separă de alţii sunt tocmai vocaţia şi pasiunea de care dă dovadă”, susţine medicul Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, serviciu în care a activat ca voluntar neplătit în perioada 1990 - 1998. „Am avut foarte mulţi voluntari, inclusiv colegi care au muncit zi şi noapte fără să primească niciun leu în primii ani ai SMURD-ului”, a povestit Arafat pentru „Adevărul”. Deşi la SMURD lucrează personal angajat, s-a păstrat încă şi acea componentă de voluntariat.

„Dezvoltarea voluntariatului în orice domeniu costă bani pentru că voluntarii au nevoie de pregătire, au nevoie de formare, au nevoie de dezvoltare. Aşa că dezvoltarea voluntariatului trebuie să fie o politică foarte bine pusă la punct”, a conchis fondatorul SMURD.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite