Facultatea de Drept din Bucureşti deschide un nou trend: licenţă fără lucrare. Decan: Fenomenul plagiatului nu mai poate fi controlat

Studenţii de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti nu vor mai susţine începând din acest an lucrarea de licenţă, ci o probă scrisă pe care o vor da la facultate. „În anumite domenii, decizia este discutabilă. La Filologie, de pildă, evident se potriveşte mai bine o lucrare de licenţă”, a explicat Liviu Papadima prorectorul Universităţii Bucureşti.

Consiliul Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti a deschis un drum controversat după ce a hotărât ca examenul de licenţă să constea, începând din acest an, numai dintr-o probă scrisă, respectiv un test grilă, şi să renunţe la lucrarea de licenţă. Asta, pentru că membrii Consiliului şi nu numai au ajuns la concluzia că fenomenul plagiatului este din ce în ce mai puţin controlabil şi oricine poate cumpăra o lucrare de licenţă sau plagia. 

„Deschideţi internetul şi veţi găsi de vânzare lucrare de diplomă. Nu doar la Drept, la toate facultăţile. Un fenomen pe care nu avem cum să îl controlăm”, a explicat decanul Facultăţii de Drept, Flavius Baias, potrivit Digi24, motivând alegerea făcută. 

Decizia mai-marilor de la Drept este susţinută de prorectorul Universităţii Bucureşti, prof.  univ. dr. Liviu Papadima, care consideră că, dacă membrii Consiliului Facultăţii au luat această hotărâre, cel mai probabil un proiect de cercetare în domeniul Dreptului nu este necesar pentru a evalua calitatea unui absolvent. 

„Depinde cum privim rigoarea academică. Dacă ei au decis aşa, probabil va spori rigoarea. Nu este atât o chestiune legată de opiniile unei facultăţi sau a alteia, ci o chestiune legată de condiţiile specifice de sudiu. În principiu, lucrarea de licenţă este un proiect de cercetare, de muncă intelectuală autonomă. Întrebarea este în ce măsură se potriveşte un proiect de cercetare pentru o specializare care în principiu pregăteşte absolvenţi pentru altceva decât cercetare”, a declarat pentru „Adevărul” prorectorul Universităţii Bucureşti. 

La rândul lui, sociologul Marius Kivu este de părere că licenţa nu mai este ce era înainte de implementarea sistemului Bologna, iar un absolvent de Drept ar ajunge după primul ciclu universitar doar un grefier, iar pentru asta nu ar fi absolută nevoie de o lucrare de cercetare.În opinia sociologului, o probă scrisă bine gândită ar putea verifica calitatea absolvenţilor. 

Mai mult, potrivit acestuia, un profesor coordonator ar foarte multe lucrări de urmărit şi nu poate fizic acorda o atenţie sporită tuturor, astfel încât pentru acest prim nivel s-ar pute renunţa la teza de licenţă. 

„Un profesor are de coordonat zeci de lucrări de licenţă, master, doctorat, iar pentru cele de licenţă şi master nu este plătit. Mi se pare rezonabilă decizia din acest punct de vedere, pentru că nu poţi să coordonezi atâtea lucrări”, a spus Kivu.

Nu e o decizie de îmbrăţişat pentru toate facultăţile

Deşi susţine decizia Facultăţii de Drept, prorectorul Universităţii Bucureşti, Liviu Papadima, afirmă că ea nu este potrivită pentru toate domeniile de studiu. 

„În anumite domenii, decizia este discutabilă, clar. La Filologie, de pildă, evident se potriveşte mai bine o lucrare de licenţă. Nu aş putea spune în momentul de faţă care este linia în cele 19 facultăţi din Universitate, dar vor fi decizii, în final, pe toate cel trei tipuri, păstrarea ambelor probe de până acum, eliminarea lucrării de licenţă sau eliminarea probei scrise. Procesul este în curs, trebuie să hotărască Consiliile facultăţilor, sunt 19 facultăţi, dar aproape sigur vor fi facultăţi care vor renunţa la examenul scris şi vor păstra lucrarea de licenţă”, a subliniat Liviu Papadima, prorector Universitatea Bucureşti. 

De aceeaşi părere este şi sociologul Marius Kivu, care nu vede cum în domeniul sociologiei, un domeniu axat pe cercetare, s-ar putea verfica abilităţile dobândite dacă nu ar fi susţinută şi o lucrare de licenţă.

La facultăţile tehnice, licenţa este obligatorie

Şi rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti, Radu Văcăreanu susţine că nu toate facultăţile pot renunţa la licenţă. El explică faptul că la facultăţile tehnice studentul dovedeşte că şi-a însuşit informaţii şi are startul necesar schiţării unei construcţii întocmind un proiect de la cap la coadă prin care studentul dovedeşte că şi-a însuşit informaţii şi are startul necesarul schiţării unei construcţii. 

„Nu cunosc decizia şi motivele Facultăţii de Drept de la Universitatea Bucureşti, nu aş vrea să îmi exprim opinia fără să ştiu, dar la universităţile tehnice nu cred că este o idee de îmbrăţişat aceea de a nu avea o lucrare de licenţă la sfârşitul ciclului, având în vedere că lucrarea de licenţă, de fapt, este o sumă a cunoştinţelor dobândite pe care le aplici pe un proiect. Dacă un absolvent de la noi nu trece prin acest exerciţiu, mi se pare că e şchioapă finalizarea. Am toată încrederea pentru Consiliul profesoral de la Facultatea de Drept, care a decis, dar în mod clar la Tehnic nu poate fi aplicat pentru că e aplicare directă a ceea ce ai învăţat în şcoală şi e prima dată când duci un proiect cu toate componentele sale de la început până la sfârşit. Absolvenţii noştri pleacă, iar mâine trebuie să proiecteze o clădire, un pod, un baraj, un drum, atunci cel puţin din informaţiile pe care le avem, e foarte bine că fac exerciţiul acesta” , a explicat Văcăreanu.

Fără licenţă la Drept, o mare greşeală

Argumentele decanului Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti  nu îl conving pe profesorul în Drept de la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative Marius Văcărelu, potrivit căruia renunţarea la lucrarea de lincenţă reprezintă „o mare greşeală”, pentru că aceasta ar fi o probă de maturitate pentru un student şi ar proba capacitatea lui de a comenta anumite acte normative.

„Lucrarea de licenţă este, în fond, un moment în care studentul trebuie să demonstreze o anumită maturitate în gândire, ea verifică dacă studentul reuşeşte să facă o sinteză a materialului, la nivel documentar, cât şi în a oferi anumite perspective. Asta se raportază la două chestiuni, în zona Dreptului, cei care vor fi avocaţi, jurişti, vor scrie zeci de pagini şi atunci e un exerciţiu necesar, pe de o parte, iar, pe de altă parte, Dreptul nu poate progresa doar cu acte normative, mai mult sau mai puţin prosteşti, date de parlamentari, prin faptul că nişte jurişti pot face comentarii din timp asupra carenţelor actelor normative. Pentru asta  este nevoie de exerciţiul scrierii”, a spus Văcărelu, pentru Adevărul. 

Totodată, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Vlad Cherecheş,  a atenţionat că o asemenea decizie a Facultăţii de Drept poate fi urmată şi de alte facultăţi, iar testele scrise să fie uşor de fraudat.

„Se poate deschide o cutie a Pandorei şi putem să avem universităţi cu diverse examene care pot fi foarte facile gen teste grilă sau alte examene care pot fi uşor de fraudat”, a explicat preşedintele ANOSR, potrivit Digi 24.

Hotărârea Facultăţii de Drept din Bucureşti vine după ce fostul ministru al Educaţiei, rectorul Universităţii Bucureşti,Mircea Dumitru, a aprobat un ordin de ministru potrivit căruia, examenul de licenţă sau de diplomă constă din una sau două probe, stabilite de către Senatul universitar, respectiv o probă scrisă şi/sau susţinerea lucrării de licenţă.