VIDEO Adevărul Live Dezbatere despre schimbările aduse Legii Educaţiei, cu ministrul delegat Mihnea Costoiu

Mihnea Costoiu în studioul Adevărul     FOTO: David Muntean/Adevărul

Ministrul delegat pentru Învăţământ superior, Mihnea Costoiu, a dezbătut astăzi, de la ora 14.00, la Adevărul Live, împreună cu bloggeri adevarul.ro, experţi în educaţie şi rectori, schimbările aduse Legii Educaţiei prin ultima ordonanţă de urgenţă, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.

Cea de-a treia ordonanţă de urgenţă (49/2014) care modifică radical Legea educaţiei, publicată pe 30 iunie în Monitorul Oficial, prevede, pe scurt, că persoanele fizice pot să înfiinţeze o universitate, se dă undă verde la cea de-a treia sesiune de bacalaureat, concursul de ocupare a funcţiilor de director de şcoală este organizat de către inspectorate, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii instituţiilor de învăţământ, doctoratul se poate face şi la frecvenţă redusă, iar rectorii şi-ar putea prelungi mandatele pe termen nelimitat. 

Despre toate acestea am discutat la Adevărul Live de la ora 14:00 împreună cu invitatul din platou, Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare tehnologică, Mihnea Costoiu, şi cu bloggerii adevărul.ro: psihologul Mihai Copăceanu şi expertul în educaţie Marian Staş. De asemenea, vor mai interveni în live preşedintele Consiliului Rectorilor, profesorul Sorin Cîmpeanu, şi fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea.

Oana Crăciun: De ce nu au fost făcute aceste modificări în Parlament? De ce a fost nevoie de o nouă ordonanţă de urgenţă?

Mihnea Costoiu: "Modificarea Legii este în dezbatere la Parlament de foarte multă vreme şi nu a reuşit să fie promovată. Foarte multe dintre lucrurile schimbate trebuiau aprobate fiindcă intră în viaţa comunităţii educaţionale acum, la început de an şcolar şi universitar, deci nu mai aveam când să facem acest lucru astfel încât modificările să fie implementate în sistem. Despre această ordonanţă am discutat de peste şase luni cu actorii importanţi din sistem (studenţi, sindicate, rectori, asociaţii patronale). Sunt modificări solicitate şi discutate şi cu partenerii noştri internaţionali (UE, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional), modificări care sunt deja cuprinse ca intenţie în strategia noastră pentru 2014-2020, care este în dezbatere publică", a explicat Costoiu.

Liviu Avram: Ce a justificat urgenţa la modificarea care prevede că şi persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi, nu doar, ca până acum, asociaţii, fundaţii şi culte religioase?

Mihnea Costoiu: "Vorbim de un concept care a fost "scăpat" mi s-a spus, ca foarte multe alte prevederi, ca cele care menţionează drepturile personalului didactic. Unele dintre aceste drepturi erau menţionate în capitolul preuniversitar şi nu erau menţionate la universitar. Spre exemplu, un profesor din preuniversitar beneficia de dreptul ca familia sa, copiii săi, dacă dau examen la facultate, să fie scutiţi de taxa de admitere, în timp ce un profesor din învăţământul superior nu beneficia de acest avantaj. Cred că a fost o scăpare a legiuitorului în momentul când s-a făcut Legea Educaţiei, fiindcă s-au făcut nişte discrepanţe foarte mari şi poate chiar nedrepte".

Liviu Avram: Dacă universităţile sunt înfiinţate doar de către persoane juridice cum era până acum, patrimoniul obţinut ca urmare a derulării activităţii are un anumit regim. O fundaţie nu se poate desfiinţa de la sine, iar patrimoniul să revină fondatorilor potrivit legii, este preluat de fundaţii şi asociaţii cu obiect de activitate similar. În cazul universităţilor, dacă o persoană fizică înfiinţează o universitate, acumulează un patrimoniu şi apoi o desfiinţează, patrimoniul astfel acumulat devine profit personal, ori aici cred că este o problemă cu atât mai mult cu cât emiterea de diplome este o activitate economică cu piaţa asigurată în condiţiile în care în România, toată lumea vrea o diplomă. Aici cred că Guvernul a fost puţin imprudent şi a deschis această portiţă pentru profitori.

Mihnea Costoiu: Piaţa nu este asigurată, ca dovadă că între universităţi este o concurenţă acerbă, multe dintre ele nu mai au destui studenţi şi din cauza condiţiilor de calitate. În momentul în care vorbim de o instituţie de învăţământ superior, ca să fie recunoscută ca atare, ea trebuie să fie acreditată, spune legea învăţământului. În momentul în care este acreditată, patrimoniul fundaţiei se transferă universităţii. Aceasta a fost o condiţie de acreditare care a fost menţinută indiferent de guvernul care a venit. Pe cale de consecinţă, persoana juridică sau persoana fizică este "deposedată" pentru că cedează de bunăvoie tot acest patrimoniu noii entităţi care se cheamă universitate. Au fost mai multe încercări de a defini ce se întâmplă cu patrimoniul şi există mai multe decizii ale Curţii Constituţionale care spun că patrimoniul nu revine automat fondatorului. Nu am intervenit în lege să modificăm această prevedere. Nu fondatorului îi revine tot patrimoniul universităţii ci doar acea parte din patrimoniu cu care a contribuit. Patrimoniul dobândit rămâne universităţii. 

Oana Crăciun: O altă noutate ar fi introducerea de studii de doctorat la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. De ce a fost introdusă această modificare?

Mihnea Costoiu: Este o modalitate de finanţare care a existat şi până la Legea Educaţiei din 2011 şi care a fost cerută de majoritatea universităţilor. Să vă dau un exemplu: la ASE, erau puşi în următoare asituaţie: un grup important de bănci private doreau să-şi pregătească salariaţii cu o anumită poziţie în ierarhia băncii, prin studii de doctorat, pe teme pe care le generau împreună banca şi universitatea, iar banca finanţa studiile de doctorat. Conform Legii Educaţiei, nu exista decât doctorand cu frecvenţă, fie el bugetat de la stat sau privat, moment în care băncile şi-au pus problema cum poate un angajat al băncii să fie scos din circuitul bancar complet, cum pot să fie ei angajaţi, în timp ce au teme, vor să facă un doctorat de calitate, vor să-l finanţeze, dar nu pot să-şi scoată oamenii din circuit. Acesta este unul din motivele pentru acre am repus pe tapet doctoratul cu frecvenţă redusă şi nu doctoratul fără frecvenţă. Al doilea motiv este că avem şi acum în sistemul educaţional oameni care veneau la doctorat cu frecvenţă şi conform legii le dădeam bursă (800 lei), dar care nu participau efectiv, mai mult mimau doctoratul cu frecvenţă, în timp ce doctoranzii care stăteau cu adevărat în universitate şi erau legaţi sistemul de educaţie, nu puteau să fie finanţaţi mai mult pentru că aveau aceeaşi bursă. Acum creăm posibilitatea ca doctoranzii cu frecvenţă redusă să nu mai beneficieze de bursă din partea statului, putem să-i finanţăm doar pe acei oameni care doresc să rămână în sistem şi să aibă legătură cu şcoala. În al treilea rând, în Europa şi în Occident există aceste două tipuri de doctorat. Din punct de vedere al calităţii, al finalizării, ambele lucrări de doctorat au acelaşi parcurs de evaluare în univeristate. Nu schimbăm regula standardului de calitate, nu se pune promblema ca cei de la frecvenţă redusă să fie favorizaţi. Nu creăm un mecanism paralel de aprobare."

Mircea Miclea: "Dacă scopul nostru este de a da doctorate la cât mai multă lume, atunci sigur că prin doctoratul la frecvenţă redusă, se va întâmpla asta. Dacă scoăpul nostru este să ridicăm calitatea cercetării, atunci trebuie întărit doctoratul cu frecvenţă. Cine poate să facă mai bună activitate de cercetare? Cineva care se dedică de ani de zile sau cineva care după orele de serviciu se mai ocupă şi de un doctorat? Doctoratul de lşa frecvenţă are mult mai multe şanse de a creşte calitatea cercetării din România. Dacă scopul este să mulţumim cât mai mulţi oameni, atunci sigur soluţia este cea găsită de minister"

Mihnea Costoiu: "Scopul nu este de a da doctorate la cât mai mulţi oameni, ci de a permite oamenilor să-şi susţină studiuile de doctorat la un program cât mai flexibil. Vrem să centrăm resursele către acei oameni care contribuie la cercetare şi la calitatea acesteia, tocmai de aceea oferim burse generoase la frecvenţă şi am semnat contracte de aproape un miliard de euro pentru a finanţa cercetare".

În ceea ce priveşte situaţia rectorilor: "Acestea sunt exagerări răuvoitoare. Prevederea din legea Educaţiei care spunea de opt ani făcea referire la doi rectori. Nu a existat niciun rector, poate o singură excepţie discutabilă, care să depăşească două mandate, de la apariţia legii educaţiei în anii '90", a explicat Costoiu. "Rectorul nu mai este ales doar de o comunitate mică, fie ea şi Senatul Universitar, ci de toată suflarea academică, prin concurs public. Eu am fost ales rector al Politehnicii cu aproape 77% din voturi, cu o prezenţă de 97%, ei au considerat prin vot să aleagă şi asta este valabil pentru toate universităţile. Dacă comunitatea te vrea din nou rector, de ce nu?"

Marian Staş: "Atât demersul din decembrie cât şi cel de acum îmi dă senzaţia de pedalare în gol în ceea ce priveşte schimbarea paradigmei educaţiei. Când planificaţi să încorporaţi şi feedback-ul negatiov privind aceste ordonanţe de urgenţă? Spre exemplu, transferabilitatea autentică a creditelor sau faptul că în preuniveristar pedalăm în gol în ceea ce priveşte curriculumul nou".

Mihnea Costoiu: "Am făcut deja primul pas: o recunoaştere cu adevărat a creditelor pentru a deschide drumul studenţilor. Într-adevăr cred că este extrem de necesar să realizăm schimbarea arhitecturii curriculumului cât mai curând posibil". 

"Universităţile erau obligate să-i angajeze pe doctoranzi, acum nu mai este cazul", spune Costoiu.

Mihai Copăceanu: "Un doctorat la frecvenţă redusă nu face decât să încurajeze mediocritatea şi afacerile făcute de către universităţi. Câd am intrat la doctorat în 2012 mi-au spus că trebuie să vin în Anglia, nu să stau în România, şi că trebuie să stau minimum opt ore în departament, eu am stat şi 13 ore, alţi colegi de ai mei stăteau până la 1 noaptea. Dacă vrei să faci un doctorat, care înseamnă cercetare, te opreşti din munca pe care o faci, mergi trei ani la universitate şi lucrezi pentru doctorat"

Liviu Avram: "Acum câteva luni publicam un material despre o firmă privată are un soi de exclusivitate în gestionarea şi eliberarea diplomelor preuniversitare, universitare şi postuniveristare. Am înţeles atunci că pregătiţi o hotărâre de guvern care să clarifice aceatsă situaţie cel puţin stranie"

Mihnea Costoiu: "Hotărârea de Guvern este pe circuitul de aprobare, din nefericire nu m-am ocupat eu de acest subiect. Această firmă are exclusivitate din 1960, când era firma Ministerului Educaţiei, nu era firmă privată. În acest an am pregătit o hotărâre de guvern astfel încât una dintre instituţiile statului (Imprimeria Naţională, Imprimeria Băncii Naţionale) să realizeze aceste diplome. Este la avizat şi sper ca săptămâna viitoare să iasă.

Mircea Miclea consideră că prin schimbările aduse Legii Educaţiei Naţionale, asistăm la o recentralizare şi o politizare a sistemului de educaţie, care vor duce la slăbirea calităţii învăţământului. „Partidele nu vor avea interesul să schimbe aceste prevederi, este în folosul tuturor, este o politizare excesivă. Ministrul este bineînţeles numit politic, inspectorul este numit politic şi directorii sunt numiţi de inspectori. Partea proastă e că după ce o să vină alt partid la putere o să se schimbe iarăşi tot şi tot aşa. Ne trezim că avem o volatilitate în tot ce înseamnă managementul educaţiei de la firul ierbii, de la şcoală şi până la nivel de minister şi ne întrebăm de ce nu mai funcţionează instituţiile“, ne-a declarat Mircea Miclea.

Rectorii susţin modificările din universitar

Consiliul Naţional al Rectorilor a transmis un comunicat de presă în care şi-a anunţat susţinerea pentru noile modificări aduse Legii educaţiei, spunând că sunt „moderne”. „Fără a genera reducerea standardelor de calitate şi de performanţă în sistemul universitar, considerăm că modificările aduse LEN reprezintă o abordare modernă, capabilă să permită o dezvoltare graduală a sistemului de educaţie, generând o flexibilitate aşteptată şi necesară în vederea susţinerii autonomiei universitare şi oferind instrumente adecvate în vederea îndeplinirii misiunii asumate de către universităţile româneşti”, se arată în comunicatul CNR.

Aceştii condamnă însă criticile aduse public noii legi, spunând că „trădează intenţii politicianiste” şi „pot afecta grav prestigiul internaţional al învăţământului superior românesc, cu posibile repercursiuni asupra recunoaşterii diplomelor”. 

Avocatul Poporului spune că nu poate sesiza CCR privind ordonanţa din educaţie. Rectorii susţin modificările

Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, susţine că nu poate contesta la Curtea Constituţională a României (CCR) ordonanţa de urgenţă publicată săptămâna aceasta, care modifică din nou radical Legea educaţiei, după ce preşedintele Traian Băsescu i-a trimis o scrisoare în acest sens. Pe de altă parte, Consiliul Naţional al Rectorilor şi-a anunţat public susţinerea noilor schimbări din mediul universitar.

Legea Educaţiei, măcelărită de Guvern

Guvernul Ponta a modificat radical Legea educaţiei pentru a treia oară, tot prin OUG. Actul normativ este atacat dur atât de opoziţie, cât şi de experţii în educaţie.

DOCUMENT Doctorat la frecvenţă redusă. Cum se modifică Legea Educaţiei în universitar

Persoanele fizice pot să înfiinţeze universităţi particulare, iar de acum încolo, se vor putea face studii doctorale la facultăţile cu frecvenţă redusă, potrivit unei ordonanţe de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.

Contre pe modificările la Legea Educaţiei între minister şi sindicate

Ordonanţa de urgenţă care a modificat Legea Educaţiei stipulează, printre altele, că se va putea organiza a treia sesiune de Bacalaureat şi meditaţii instituţionalizate la liceu pentru cei care au picat Bac-ul. Profesorii salută toate aceste modificări, dar le amintesc guvernanţilor că salariile din învăţământ au rămas aceleaşi şi birocraţia este la fel de mare, ca atare nu se schimbă acolo unde doare.

DOCUMENT Inspectoratele şcolare vor numi directorii de şcoli. Cum se modifică Legea Educaţiei în preuniversitar

De acum încolo, preşedinţii consiliilor de administraţie din şcoli vor fi chiar directorii unităţii de învăţământ, în loc să se mai aleagă un preşedinte din rândul dascolilor, iar concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director-adjunct nu mai este organizat de Consiliul de administraţie al şcolii, ci direct de către inspectorat, potrivit ordonanţei de urgenţă prin care se modifică Legea Educaţiei.