Condiţiile de cazare din cămine, spaima studenţilor

Condiţiile de cazare din cămine, spaima studenţilor

FOTO: Arhiva Adevărul

Noul an universitar începe săptămâna aceasta, iar studenţii se mută deja în căminele universitare, unde cele mai mari spaime sunt băile la comun, gândacii şi spionii de la duş.

Ştiri pe aceeaşi temă

Căminele din universităţile româneşti îşi îmbunătăţesc condiţiile de la an la an, însă sunt câteva probleme pe care nu au reuşit să le rezolve. Cele mai mari spaime ale studenţilor căminişti sunt băile la comun, gândacii şi spionii de la duş, au povestit tinerii pentru "Adevărul". Studenţii se plâng că uşile de la cabinele de duş sau cele de la toaletă nu se închid, de gândacii care ies din canalizare, de găurile de scurgere neacoperite, de mucegai şi de supraaglomerarea din camere. De asemenea, fetele se plâng şi de băieţii care le spionează la duş. O studentă din anul III de la Universitatea din Bucureşti, care nu a vrut să-i fie dezvăluită identitatea la ziar, a povestit pentru "Adevărul" condiţiile în care a trăit în ultimii ani în celebrele cămine A şi B din Grozăveşti.

"Condiţiile sunt aşa şi aşa, sunt două băi pe palier, una e mai renovată, iar cealaltă arată oribil, se scurge ceva din ţevi şi mai cade tencuiala. Cum ieşi din cabinele de duş sunt nişte găuri mari de scurgere care nu sunt acoperite şi din care ies gândaci imenşi. La două duşuri avem numai furtun, fără cap de duş, iar la altele nu avem mâner de dat drumul la apă, iar unele duşuri au numai apă fierbinte. De asemenea, unele cabine nu se mai pot închide cu siguranţă. Avem şi nişte obsedaţi care ne spionează la duş, se uită pe sub uşa de la duş. E un tip care se tot plimbă pe hol şi face asta. Odată am văzut o lumină ca de la telefon, care venea de sub cabină, şi când am întrebat dacă e cineva acolo, s-a stins imediat", a povestit studenta într-un un glas vizibil nemulţumit. "În camere e ok, ne facem noi curat, dar la început am avut probleme cu gândacii", a mai spus tânăra. Cât despre celebrele şpăgi pentru locurile din cămine, ea povesteşte că locurile din căminele bune se vând cu 200-300 de euro în Grozăveşti.

Înghesuială în camere

Un cămin care prezintă condiţii mai bune de cazare este cel din Kogălniceanu. Studenţii de acolo se arată relativ mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, cu menţiunea că acestea sunt totuşi condiţii de cămin. Marian Bănescu, student în anul III la Limbi şi Literaturi Străine spune că este mulţumit de Căminul de la Drept. "Locaţia îmi place foarte mult, e aproape de centru, am acces rapid la mijloace de transport. Are şi minusuri şi plusuri, spre exemplu, spaţiul este mic în cameră, suntem patru colegi pe aproximativ 30 de metri pătraţi. Avem o baie comună pe palier care este foarte îngrijită, femeia de serviciu face curat la baie în fiecare zi de luni până vineri. Camera de cămin ne costă 115 lei plus internetul care este 20-30 lei de persoană. Avem şi o cantină aici, cu mâncare foarte bună, te saturi cu doar 12 lei pe zi. Localizarea îmi place cel mai mult, e şi opera lângă noi, trăiesc boema studenţească", spune tânărul. El îi sfătuieşte pe boboci să nu aibă totuşi aşteptări mari în ceea ce priveşte condiţiile din cămine, "nu e hotel de lux", însă preţul de cazare e foarte bun şi se poate trăi decent în Bucureşti, ca student, cu 700 de lei pe lună pentru strictul necesar.

O altă studentă cazată la Kogălniceanu, care a dorit să rămână sub anonimat, a povestit însă, că la băile fetelor, cabinele de duş erau defecte anul trecut, când a fost cazată acolo, şi că a trebuit să se mute din cămin din cauza unei probleme de sănătate, iar în cameră era mucegai. "Suntem destul de multe persoane pe o baie şi a fost o perioadă anul trecut când nu a funcţionat spălătoria timp de luni de zile, colegii îşi spălau hainele la lighean în baie. Eu am avut noroc că ai mei nu stau departe de Bucureşti şi îmi duceam hainele acasă să le spăl. Băile sunt curate, sunt curăţite în fiecare dimineaţă, şi nu am avut niciodată gândaci în cameră. Ce-i drept, e destul de aglomerat în camere, iar ceea ce nu înţeleg este de ce nu putem să avem un abonament de internet pe cameră, de ce trebuie să ne facem abonament fiecare, avem patru rutere în cameră!", a spus tânăra, care este studentă tot la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine. "Anul acesta nu mai stau la cămin, mă mut în chirie fiindcă am avut probleme de sănătate care au fost agravate din cauza mucegaiului din cameră. Sincer, nu m-aş mai duce cu sufletul deschis la cămin, dar mă bucur că am rezistat un an", a spus studenta.

În ceea ce priveşte sfaturile pentru boboci, o altă studentă de la Bucureşti, Tatiana Catrina, spune dacă au norocul să primească pachet de acasă, atunci se pot descurca cu mai puţini bani. "Dacă nu, atunci vor avea nevoie de 1.000 de lei pe lună, ca să aibă bani şi de cărţi. De asemenea, le recomand să se angajeze part-time fiindcă au nevoie de experienţă ca să intre pe piaţa muncii full-time după facultate. Eu am trecut prin câteva interviuri până mi-am găsit un job, dar am avut şi noroc că sunt la limbi străine, piaţa caută persoane care ştiu încă o limbă pe lângă engleză", i-a sfătuit studenta pe boboci.

Un studiu despre viaţa de student

Problema traiului de student nu se rezumă însă numai la condiţiile din cămine, mai sunt şi alte lucruri care îi nemulţumesc pe tineri.  Un studiu lansat săptămâna trecută, realizat din fonduri POSDRU cu susţinerea Ministerului Educaţiei şi a UEFISCDI (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, dezvoltării şi Inovării), arată că studenţii sunt nemuţumiţi de modul în care sunt acordate bursele sociale şi atrag atenţia că nu au destui consilieri şi nici medici în cabinetele medicale din universităţi.

Raportul "Politici publice privind echitatea în învăţământul superior deja implementate", realizat pe opt universităţi de stat, arată că există o tendinţă de creştere a accesului în căminele studenţeşti, însă renovarea acestora a implicat şi scăderea numărului de unităţi de cazare. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Educaţiei, în România sunt aproximativ 110.000 de locuri de cazare în căminele studenţeşti, la nivel naţional, însă sunt aproximativ 140.000 de cereri. Studiul mai arată că profilul studentului cazat în cămine este predominant cel al tânărului cu risc crescut de excludere, ceea ce aduce în lumină o altă problemă, cea a burselor sociale.

Bursele universitare

Fondul pentru bursele sociale este acelaşi cu fondul pentru bursele de merit, iar universităţile tind să favorizeze bursele de merit în detrimentul celor sociale, a explicat preşedintele studeneţilor, Vlad Cherecheş. El spune că aceste fonduri ar trebui separate pentru a se asigura o echitate în accesul la învăţământ superior, pentru a-i sprijini pe tinerii care se află în risc de abandon universitar din cauza sărăciei, sau măcar stabilit un plafon pentru bursele sociale. Spre exemplu, cel puţin 30% din fondul de burse să fie folosit pentru cele sociale.

De altfel, studiul arată că bursele au impact în menţinerea studenţilor în facultate, studenţii folosindu-se de bursă pentru cheltuieli de întreţinere. De asemenea, raportul mai arată că bursele sociale sunt văzute ca burse "second-hand" sau inferioare altor tipuri de burse şi că nu influenţează decizia candidaţilor de a urma studii superioare. Studiul mai arată că s-a menţionat încercarea frecventă de fraudare a sistemului.

Cabinete medicale învechite

Studenţii mai ridică semnale de alarmă în legătură cu lipsurile din cabinetele medicale şi de consiliere. Practic, cabinetele medicale sunt slab dotate cu echipamente şi materiale, iar personalul lor este insuficient, arată studiul. Vlad Cherecheş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), spune că există cabinete medicale universitare care nu pot să dea reţete compensate. De altfel, studiul arată că "studenţii manifestă o lipsă de încredere în serviciile oferite de cabinetele medicale universitare, apelând la ele mai degrabă pentru penru adeverinţe şi ttrimiteri medicale, decât pentru servicii medicale efective".

Consiliere profesională, aproape deloc

În ceea ce priveşte consilierea profesională, studiul arată că "deşi încearcă să ofere activităţi diversificate, centrele de consiliere nu dispun de personal suficient şi mai ales nu dispun de personal specializat (consilieri, psihologi) şi de spaţiu adecvat".

Festivităţile de deschidere a anului Universitar

Deşi anul universitar începe oficial pe 1 octombrie, universităţile îşi organizează festivităţile de deschidere încă de luni. Spre exemplu, Academia de Studii Economice (ASE) din Bucureşti îşi deschide anul universitar luni, în timp ce Universitatea din Bucureşti şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) dau startul începerii noului an universitar, joi, 1 octombrie.

Căminul studenţesc de la Facultatea de Drept este printre cele mai curate, spun studenţii   

Imagini din aceeasi galerie
  • Căminul studenţesc de la Facultatea de Drept este printre cele mai curate, spun studenţii   
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările