Cercetătorii au adresat o scrisoare deschisă lui Iohannis: „Blocarea activităţii de cercetare, o deficienţă grosolană a guvernării în acest domeniu“

Cercetătorii au adresat o scrisoare deschisă lui Iohannis: „Blocarea
activităţii de cercetare, o deficienţă grosolană a guvernării în acest
domeniu“

FOTO: Shutterstock

Blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neîntocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienţă grosolană a guvernării în acest domeniu, atrage atenţia într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Asociaţia Ad-Astra, care reprezintă comunitatea cercetătorilor din România.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comunitatea ştiinţifică din România atrage atenţia prin această scrisoare că deşi în anul 2014 a fost adoptată, cu întârziere strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare, nici până acum nu s-a adoptat un plan naţional, printr-o altă hotărâre de guvern. "Astfel, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014--2020)" atrag atenţia cercetătorii de la Ad-Astra.

"Considerăm că blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienta grosolană a guvernării în acest domeniu", mai spun cercetătorii.

De asemenea, Ad-Astra mai atrage atenţia asupra lipsei de competiţii noi şi obstrucţionarea sistematică a proiectelor contractate prin planul anterior (2007--2013), care sunt încă în desfăşurare, ale căror finanţări au fost reduse discreţionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.

Domnule Preşedinte,

Conform legii cercetării (OG57/2002), activitatea de cercetare din România se desfăşoară în baza unor strategii naţionale şi, în principal, a unor planuri naţionale de cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi a altor instrumente de operaţionalizare a strategiei (programe structurale, planuri sectoriale şi altele). Strategia şi planul naţional de cercetare şi dezvoltare sunt hotărâri de guvern în baza cărora, în esenţă, se desfăşoară competiţii naţionale de proiecte.

Intervalele pentru care se fac strategiile şi planurile naţionale se suprapun peste intervalele de programare ale Uniunii Europene, adică 2007 - 2013, 2014 - 2020 etc. În mod firesc, fiecare dintre acestea ar trebui întocmite înaintea intervalului respectiv, urmând să intre în vigoare în primul an al intervalului, în sensul că în acel an se lansează primele competiţii din cadrul acelui plan.

În anul 2014 a fost adoptată, cu întârziere (în octombrie) strategia naţională de cercetare, dezvoltare şi inovare, HG 929/2014. Ar fi trebuit să urmeze adoptarea planului naţional, printr-o altă hotărâre de guvern, fapt care nu s-a petrecut însă nici până astăzi. Astfel, nici în 2014 şi nici în 2015 nu s-au organizat, şi nici nu se anunţă măcar că se vor organiza competiţii de finanţare ale proiectelor de cercetare în cadrul strategiei curente (2014--2020). De la un astfel de anunţ trece în mod obişnuit aproximativ un an până când proiectele sunt contractate şi începe activitatea propriuzisă de cercetare, de unde rezultă că finanţările corespunzătoare strategiei 2014 - 2020 mai pot începe, cel mai devreme, în 2016.

Această situaţie are consecinţe grave de natură a vulnerabiliza societatea şi statul roman. Teme şi necesităţi de cercetare şi dezvoltare apar tot timpul, în toate domeniile de activitate, şi trebuie să existe în fiecare an oportunitatea de a demara astfel de proiecte, prin instrumente de finanţare corespunzătoare diverselor tipuri de cercetări. În lipsa acestora nu se pot rezolva probleme importante, de interes public, şi de asemenea nu se poate atrage personalul de înaltă calificare necesar menţinerii grupurilor de cercetare, personal care migrează fie în alte domenii, fie în străinătate. Administraţia, fără cercetare, funcţionează cu ochii închişi.

Considerăm că blocarea de facto a activităţii de cercetare finanţate competiţional pentru mai mult de un an, prin neintocmirea şi neadoptarea la timp a normativelor relevante, reprezintă o deficienta grosolană a guvernării în acest domeniu. În consecinţă, am solicitat explicaţii publice ministerului de resort, prin scrisoarea deschisă din data de 10 aprilie 2015 (publicată mai jos). Nu am primit niciun răspuns.

De altfel, lipsa competiţiilor noi se suprapune peste obstrucţionarea sistematică a proiectelor contractate prin planul anterior (2007--2013), care sunt încă în desfăşurare, ale căror finanţări au fost reduse discreţionar, an de an, chiar sub 1/2 din sumele contractate.

Credem că nesoluţionarea problemelor majore mai sus menţionate, inclusiv a disfuncţiilor instituţionale semnalate, ar avea efecte dezastruoase asupra capacităţii defensive şi a capacităţii cognitive ale ţării. Considerăm că în condiţiile situaţiei îngrijorătoare astfel create, intervenţia Preşedintelui ţării, în temeiul Art 80 (2) din Constituţia României, ar fi necesară şi binevenită şi ar avea puterea de a sprijini intrarea în normalitate a sistemului de cercetare din România.

Vă solicităm respectuos să formulaţi o poziţie publică a instituţiei prezidenţiale faţă de această situaţie.

Cu alese sentimente,
Asociaţia Ad Astra

Ministerul Educaţiei vrea reorganizarea cercetării în România

Cele trei agenţii de implementare a programelor naţionale în cercetare, UEFISCDI, Agenţia Spaţială Română - ROSA şi Institutul de Fizică Atomică - IFA ar putea fi reorganizate, în urma unei propuneri a Autorităţii Naţionale pentru Cercetare (ANCSI). Astfel, cercetarea fundamentală şi cea aplicativă ar urma să se împartă între actualul UEFISCDI şi, respectiv, noua Agenţie de Dezvoltare Tehnologică şi Inovare.

reprezentanţii cercetătorilor atrag atenţia că desfiinţarea UEFISCDI ar avea un impact profund negativ asupra cercetării româneşti şi a imaginii României în lumea cercetării pe plan internaţional. Mai mult decât atât, corupţia din sistem ar urma să crească, iar transparenţa finanţării cercetării nu ar mai fi aceeaşi.

UEFISCDI a fost înfiinţat în urmă cu cinci ani, prin comasarea a trei instituţii care alocau banii în cercetare. Acestea erau Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Centrul Naţional de Management Programe (subordonat Ministerului Educaţiei) şi Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, care avea sediul la Universitatea Politehnică (AMCSIT - Politehnica).

Ecaterina Andronescu vrea scindarea UEFISCDI

Soarta instituţiei care alocă fondurile în cercetare se află în mâinile Senatului, după ce fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu a propus descentralizarea alocării fondurilor în cercetare. Deocamdată, proiectul a fost retrimis la Comisiile Senatului pentru raport suplimentar.

Senatorul Ecaterina Andronescu a explicat pentru "Adevărul" că UEFISCDI ar urma să fie înlocuit cu alte două instituţii, care vor împărţi practic competenţele UEFISCDI. Spre exemplu, o instituţie se va ocupa de evaluare şi alta de monitorizare, a exemplificat Andronescu.

"Doresc să subliniez că nu se întoarce nimic la Politehnică, cum s-a speculat în presă. În ceea ce priveşte votul din plen, s-ar putea să ne întoarcem la comisie, să aşteptăm o ordonanţă de urgenţă sau o hotărâre de guvern care să reglementeze cele două instituţii. Nicăieri în lume nu este o singură entitate care să gestioneze toate resursele din cercetare, dacă spargem în două instituţii, nu vom avea la un loc toate resursele", a spus Andronescu.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat pentru "Adevărul" că foarte curând, Ministerul Educaţiei va lua o decizie finală printr-o Hotărâre de Guvern, care va decide dacă UEFISCDI rămâne intactă sau dacă va fi împărţită în alte două instituţii.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: