Cei mai buni studenţi români emigraţi, promoţiile 2009-2011
0
Reprezintă România cu mândrie şi sunt deja tineri cercetători remarcabili, la universităţi de top, în domeniile în care s-au specializat la studii în străinătate, de la tratarea cancerului până la teoria formării găurilor negre şi lingvistică computaţională. Alexandra Balahur-Dobrescu, Cristina Ghenoiu şi Theodor Braşoveanu sunt ultimii trei câştigători ai titlului LSRS de „Studentul Român al Anului din Străinătate“.
În fiecare an, Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) desemnează, printre altele, cel mai bun student român din afară. Anul acesta, Gala LSRS are loc astăzi, la Palatul Parlamentului, iar votul pentru cei mai buni studenţi români din străinătate, dar şi din ţară, se va încheia la ora 18.00, când va fi anunţat şi câştigătorul marelui premiu: ”Cel mai bun student român din străinătate”.
Totodată, la Gala din acest an reprezentanţii LSRS vor prezenta autorităţilor şi prima propunere de strategie naţională de atragere în România a tinerilor din Diaspora. Strategia a fost formulată în colaborare cu studenţi şi absolvenţi români din 15 ţări.
Doctor European cu nota 10
Anul trecut, marele premiu oferit de Liga Studenţilor Români în Străinătate pentru cel mai bun student român în străinătate din 2011 a mers către Alexandra Balahur-Dobrescu (28 de ani), în prezent cercetător post-doctoral la Joint Research Centre (JRC) al Comisiei Europene. Alexandra a absolvit Facultatea de Informatică din Iaşi, în 2007 şi în 2011 a primit titlul de Doctor European cu nota maximă (10).
A publicat peste 50 de lucrări, iar din 2010 este organizatorul principal al „Workshop on Computational Approaches to Subjectivity and Sentiment Analysis“ din cadrul celei mai importante conferinţe internaţionale în domeniul Procesării Limbajului Natural (NLP), aceasta fiind marea ei pasiune, în care poate să-şi folosească abilităţile pentru matematică, informatică şi cele cinci limbi străine.
A lucrat ca cercetător şi a predat la diferite instituţii de învăţământ şi cercetare din Germania, Spania şi Italia. A ajuns la Comisia Europeană după un stagiu de şase luni în timp ce îşi făcea doctoratul la Universitatea din Alicante, în 2009, iar după ce a obţinut diploma de doctor spune că a avut de ales între trei burse: „Juan de la Cierva”, o bursă post-doctorală prestigioasă oferită de Ministerul Educaţiei spaniol, o poziţie de cercetător post-doctoral la New York University şi una la JRC (CE). „În final am ales-o pe cea de la JRC, pentru nivelul înalt al cercetării care se face aici şi mediul foarte multicultural, competitiv şi foarte stimulativ“.
"Am vrut mereu să fac totul extraordinar"
Alexandra spune că nu există niciun „secret“ sau vreo „reţetă magică“ pentru a fi un student român de top în străinătate, a avut traseul clasic de elev eminent, cu diplome la olimpiade, şef de promoţie şi prima la facultate, dar ce a propulsat-o a fost faptul că s-a străduit întotdeauna ca ceea ce face să fie nu doar bine, ci „extraordinar“. Mai e nevoie însă şi de „muncă, pasiune, ambiţie, perseverenţă...şi puţin noroc“.
Cât despre posibilitatea de a reveni în ţara natală, Alexandra nu o exclude, însă „depinde de oportunităţile pe care le va avea la sfârşitul contractului de cercetător post-doctoral, peste 2 ani“.
Proteina care ar putea salva omul de cancer
La cea de-a doua ediţie a Galei LSRS, care a avut loc în 2011, Cristina Ghenoiu (31 de ani) a fost desemnată cel mai bun student român în străinătate al anului 2010. Cristina este o tânără cercetătoare care luptă pentru descoperirea unor tratamente pentru diferite tipuri de cancer, încercând să descopere mecanismele care declanşează boala, acum activând în cadrul unui laborator al celebrei Rockefeller University.
A plecat din ţară încă din 1998, cu prestigioasa bursă United World Colleges pentru a reprezenta România la Liceul Lester B. Pearson din Canada. Aici a redescoperit pasiunea pentru ştiinţă şi a ales să-şi continue studiile în biochimie la Colegiul Mount Holyoke, unde a absolvit cu Magna Cum Laude, un înalt calificativ acordat în învăţământul universitar şi High Honors pentru teza în chimie cuantică. În 2002 a lucrat într-unul dintre laboratoarele de cercetare ale Universităţii Harvard, iar ultimul ei articol ştiinţific a fost publicat în revista „Science“. Ea urmează să-şi termine doctoratul în biologie celulară şi cromozomială la Universitatea Cornell.
Acum, Cristina spune că, alături de colegii ei, este pe cale să desluşească modul de activare a unei proteine numite Haspin, cercetarea lor urmând „să-i ajute pe oamenii de ştiinţă să dezvolte tratamente şi mai eficace şi specifice pentru tipurile de cancer“ şi să fie brevetată anul acesta. După primirea marelui premiu LSRS în 2011, ea a primit o bursă despre cum se pun în practică descoperirile ştiinţifice şi despre industria farmaceutică şi s-a implicat în campanii de prevenire a cancerului de col uterin în ţară.
S-a gândit să revină în România, însă oportunităţile de cercetare în domeniul ei „nu sunt la fel de atrăgătoare“, adică nu se oferă sumele necesare pentru cercetare aprofundată (minimum 250.000 de dolari pentru un laborator cu şase persoane):
„În ziua de azi, pentru a face descoperiri remarcabile, ai nevoie de fonduri, echipament modern şi o echipă de oameni de ştiinţă bine antrenaţi, care cunosc ultimele trenduri şi care sunt bine conectaţi la comunitatea ştiinţifică mondială. Este greu să găseşti un astfel de loc şi în America, aşa că, având în vedere dificultăţile economice din ţară, România are priorităţi diferite pentru următoarea decadă”.De ce e nevoie pentru a reuşi în străinătate? ”Este o combinaţie de efort şi noroc”, spune Cristina, însă este mult mai uşor dacă pui şi pasiune în ceea ce faci.
Bursă de 40.000 de dolari la Princeton
Tânărul de 29 de ani Theodor Braşoveanu este câştigătorul primei Gale organizate de LSRS, în 2010, fiind desemnat cel mai bun student român în străinătate în 2009, iar în 2012 a fost decorat de Casa Regală cu „Medalia Regele Mihai I pentru loialitate”. Studentul care a dat startul competiţiei este acum doctorand în fizică teoretică la Universitatea Princeton. A absolvit Colegiul Naţional „Tudor Vianu“, iar în 2002 a obţinut o bursă la Vanderbilt University din Nashville, SUA, la Facultatea de Fizică şi Matematică, absolvită cu Summa Cum Laude.
În acelaşi an a început să colaboreze cu echipa celebrului accelerator de particule din Geneva, iar după absolvire a fost admis cu bursă la doctorat la 10 universităţi de prestigiu din lume, ca Yale, Cornell, Columbia şi Princeton.
Theodor a ales-o pe cea din urmă, care i-a oferit posibilitatea să urmeze gratuit doctoratul, dar şi o bursă anuală de aproximativ 40.000 de dolari. Iar ultimii ani i-a petrecut studiind fizica la Princeton, cu „un proiect teoretic de rezolvare a ecuaţiilor lui Einstein privind formarea găurilor negre într-un anumit tip de stele“. A ales SUA pentru că nu voia să rămână doar cu fizica, ci voia să-şi urmeze şi pasiunile (muzică, istorie, drepturile omului şi protecţia mediului).
Legătura "organică" cu ţara
La 10 ani de la plecarea sa din România, Theodor spune că „ideea întoarcerii în ţară este mereu prezentă“, însă nu crede că se va materializa prea curând, dacă nu se vor schimba semnificativ ”condiţiile, mediul, pentru exercitarea unei cariere în educaţie şi cercetare”.
„Asemeni multor altor români care au ales o carieră în afara României, îmi doresc un sistem transparent, în care promovarea să se facă pe merite, în care regulile de finanţare să nu se schimbe de la un an la altul, în care investiţia în educaţie să fie una de lungă durată, în care diplomele şi acreditările universitare să aibă acoperire”, spune el.
Însă tânărul susţine că încearcă să revină în ţară de câte ori are ocazia şi să se implice în proiecte de dezvoltare durabilă, el fiind unul dintre cei care susţin proiectul de interzicere a exploatării de la Roşia Montană.
„Îmi doresc ca nici unul dintre noi să nu uite legătura organică pe care o avem cu ţara şi să încercăm să contribuim în orice mod putem la o regenerare a noastră ca naţiune. Fie că vom alege să ne întoarcem acasă în câţiva ani sau nu, să facem în aşa fel încât succesele noastre să fie şi succesele ţării, iar eventualele aprecieri care sunt aduse muncii noastre să fie transformate într-un capital de simpatie pentru România”, conchide Theodor.
Se încarcă comentariile...
