Ce facultăţi au ales absolvenţii de liceu în funcţie de regiune

Ce facultăţi au ales absolvenţii de liceu în funcţie de regiune

Tinerii din diferite regiuni ale ţării au avut preferinţe diferite la alegerea facultăţilor

Discrepanţe mari între specializările alese la facultate de absolvenţii de liceu, anul acesta, care au optat să-şi continue studiile.

Ştiri pe aceeaşi temă

În timp ce tinerii din Vestul şi centrul ţării au optat, preponderent, pentru facultăţile care le sporesc şansele de angajare, precum ingineria, IT-ul sau limbile străine exotice, cei din Sud şi Est au preferat specializările mai puţin bănoase, precum cele de pe piaţa serviciilor sau domenii precum psihologia, asistenţa socială sau ştiinţele comunicării.

Speciliştii spun că, atunci când îşi aleg o facultate, tinerii ar trebui să fie cât mai pragmatici. Din păcate, mulţi absolvenţi de facultate constată că au optat greşit şi ajung să profeseze în cu totul alte domenii decât cele în care s-au pregătit.

Ce se caută la Cluj

În Cluj-Napoca, specialiştii în domeniile digitale şi vorbitorii de libi exotice sunt la mare căutare pe piaţa muncii. Aşa că universităţile susţin noile tehnologii, aici activând sute de firme din aceste domenii. Multe dintre acestea racolează angajaţii de pe băncile facultăţilor, iar astfel diploma de licenţă asigură automat un loc de muncă în acest domeniu.

  Astfel, la Universitatea „Babeş-Bolyai“ (UBB), „vedetele“ admiterii de anul acesta au fost specializările media digitală, contabilitate şi limbile japoneză şi coreană.

„Cea mai mare concurenţă a fost la specializarea Media digitală, de la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative şi ale Comunicării, unde am avut în vară 26 de candidaţi pe un loc bugetat. Concurenţă mare a fost şi la Contabilitate şi informatică de gestiune, unde au fost aproape 11 candidaţi pe un loc, apoi Informatică economică şi Limba japoneză, cu peste 10 pe un loc. A mai fost concurenţă la Administrarea afacerilor, Management, Teatru şi limbile coreană, japoneză şi norvegiană, unde au fost şase candidaţi pe un loc“, a explicat, pentru „Adevărul“, lectorul Laura Irimieş, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.

 Cadrul didactic spune că în alegerea carierei studenţii au ţinut cont de profesiile care au căutare pe piaţa muncii.

„Sunt domenii noi şi cererea pe piaţa de IT – tot ce însemnă digital este foarte mare, iar confortul care îl dă aceste cereri din partea pieţei este mult mai mare pentru candidaţi şi părinţii lor care, evident, au un cuvânt de spus. Sunt domenii foarte aplicate, cu cerere foarte mare, inclusiv limbile exotice. Sunt cerute de către firme de IT, care au legături intense cu pieţele asiatice. Avem profesori, am încheiat parteneriate. Anul trecut, UBB a deschis un birou la Universitate din Kobe, din Japonia, care se ocupă cu indentificarea oportunităţilor de schimb de experienţă pentru studenţi. Recent, au venit la Cluj şi cei de la Kobe şi au deschis o reprezentanţă. Mai avem parteneriate cu firme care finanţează programe de studiu, care îi ajută pe studenţi să facă internship, dar şi să-şi găsească locuri de muncă. Am făcut astfel pasul înainte şi am pus bazele unor colaborări foarte strânse şi eficiente“, a mai precizat Laura Irimieş.     

La Politehnică, locuri de muncă asigurate

Absolvenţii de liceu care au optat pentru Politehnică au mizat pe siguranţa obţinerii unui loc de muncă, imediat după absolvirea facultăţii. 

„Cea mai mare concurenţă a fost la facultăţile de Automatică şi Calculatoare, Electronică şi Telecomunicaţii şi Inginerie Medicală. Facultatea de Antreprenoriat, Inigineria şi Managementul Afacerilor a avut, de asemenea, căutare. Au mai fost preferate de absolvenţii de liceu specializările «clasice» - Autovehicule Rutiere, de la Facultatea de Transporturi, specializările de Inginerie Electrică, de Energetică. Concurenţa a fost de 5-6 candidaţi pe un loc. De ce sunt căutate aceste specializări? E foarte simplu. Avem o piaţă de 10.000 de locuri de muncă, iar promoţia de anul acesta a fost de aproape 3.000 de absolvenţi. Această cerere pe piaţă este 5 ani şi creşte uşor în fiecare an. Practic, un absolvent are locul de muncă asigurat, important este să termine şcoala cu un nivel de cunoştinţe satisfăcător. Dar cu cât absolvenţii sunt mai bine pregătiţi, cu atât cresc şansele să obţină un loc de muncă mai bine plătit“, a declarat, pentru „Adevărul“, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB).

Inginerii, la mare căutare şi la Sibiu

La Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu cea mai mare concurenţă a fost la Inginerie, datorită dezvoltării parcului industrial de la marginea oraşului, care oferă locuri de muncă tinerilor încă din timpul facultăţii.

Concurenţă a fost şi la Facultatea de Medicină, unde au candidat patru persoane pe un loc pentru toate programele scoase la concurs, respectiv Medicină generală, Farmacie şi Medicină Dentară.

Ce a vrut Estul

La Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, preferinţele absolvenţilor de liceu au fost puţin diferite. Oficialii universităţii au precizat, pentru „Adevărul“, că cea mai căutată specializare a fost Psihologia (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei), unde au fost şapte candidaţi pe un loc.

O concurenţă asemănătoare s-a înregistrat şi la Educaţie Fizică şi Sport (Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport).

Specializările Asistenţă socială şi Ştiinţe ale comunicării au atras peste cinci candidaţi pe un loc. O cuncurenţă între trei şi patru candidaţi s-a înregistrat la Management (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor), Ştiinţe ale educaţiei (Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei), Contabilitate (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor), Limbi moderne aplicate (Facultatea de Litere), Cibernetică, statistică şi informatică economică (Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor) şi Drept.

Cum se adaptează facultăţile la piaţa muncii

Specialiştii spun însă că universităţile nu prea reuşesc să ţină pasul cu noile tendinţe ale pieţei muncii.

„Nu prea reuşesc să ţină pasul cu piaţa. Este importat ca facultăţile să ofere studenţilor acele specializări care sunt cerute. De exemplu, sunt încă facultăţi care nu au cursuri de managementul calităţii, deşi orice campanie are nevoie de aşa ceva. Pe de altă parte, tematica anumitor specializări trebuie actualizată. În anumite facultăţi cu specializări IT se mai predau limbaje care nu se mai folosesc în ziua de azi în programare. Unele universităţi, probabil că nu au cadre didactice pentru domeniile cerute pe piaţă, dar pe de altă parte sunt profesori care au reticenţă în a se respecializa sau readapta materia“, a explicat, pentru „Adevărul“, specialistul în recrutare Gabriel Chicioreanu.

Expertul spune că alegerea unei profesii căutate nu garantează pentru studenţi găsirea unui loc de muncă.

„Unii tineri au impresia că dacă fac Dreptul, de exemplu, cu siguranţă vor găsi un loc de muncă în domeniul juridic. Într-adevăr, sunt la căutare aceşti absolvenţi, dar nu toţi au şansa să şi găsească un loc de muncă. Aşa ajung să lucreze în vânzări, în servicii administrative etc. Unii îşi obţin doar o diplomă“, spune specialistul.

Gabriel Chicioreanu afirmă că sunt diferenţe între preferinţele tinerilor în diferitele zone ale ţării. În timp ce cei din Vest optează pentru domenii tehnice, în Sud sunt căutate serviciile.

„În Vest, sunt căutate domeniile tehnice, pentru că sunt foarte multe companii străine şi au nevoie de forţă de muncă calificată. În Sud, tinerii se îndreaptă către piaţa serviciilor“, a mai spus Gabriel Chicioreanu.

 

 

citeste totul despre: