Colega lui, Daniela Zaharia, nu a reuşit să ajungă decan la ultimele alegeri. De atunci încearcă diverse strategii. A încercat să transforme Departamentul de Istorie antică, Arheologie şi Istoria Artei într-o Facultate de Studiul Patrimoniului, dorind, nici mai mult, nici mai puţin decât jumătate din sălile de curs ale Facultăţii de Istorie. A anunţat cu surle şi trâmbiţe proiectul de secesiune la finalul lunii martie ca o nouă paradigmă epistemiologică.

A blocat sistematic şedinţele Consiliului Facultăţii de Istorie, prin ieşirea din sala de consiliu pentru a nu fi întrunit cvorumul necesar. A boicotat alegerile pentru Consiliu şi Senat. Câte nu a încercat tandemul Nistor-Zaharia, doar, doar vor reuşi să îşi facă o nouă sinecură.

Pentru a-şi pregăti succesul strategiilor instituţionale, echipa Nistor-Zaharia a reuşit să impună ministrului educaţiei divizarea domeniului „Istorie“ în două: Istorie, respectiv Studiul Patrimoniului. Nu mai contează că ambele au ca specializare şi Arheologia.

Noul Nomenclator al domeniilor şi specializărilor universitare adoptat în şedinţă de guvern la mijlocul lunii iulie înregistrează oficial acest nou domeniu, fără ca facultăţile de Istorie să fi fost consultate. Ca să fie înregistrate oficial la minister două cereri pentru noul domeniu, pe lângă demersul lui Vlad Nistor, au fost cooptaţi colegii din Alba Iulia, care, pentru a nu fi desfiinţaţi din lipsa studenţilor, suflă şi în iaurt.

Deoarece nu au reuşit oficial secesiunea Facultăţii de Istorie, din cauza opoziţiei ferme a celorlalţi profesori grupaţi în jurul decanului Adrian Cioroianu, imaginaţia creativă a strategilor caută noi soluţii.

În noua strategie au târât Facultatea de Teologie Romano-Catolică, aflată pe muchia desfiinţării în lipsa studenţilor. Atracţia titlurilor universitare a divizat învăţământul teologic catolic. În loc să fie dezvoltată o facultate puternică la Iaşi, s-a mai înfiinţat una la Bucureşti, pentru a satisface orgoliile universitare ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Bucureşti, de parcă aici ar fi marea masă de credincioşi catolici din România.

În lipsa studenţilor, acum încearcă să producă doctori în teologie pe bandă rulantă, în disperatul zbucium de supravieţuire instituţională.

Secesioniştii Facultăţii de Istorie exploatează vulnerabilitatea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică şi astăzi vor supune votului Senatului Universităţii din Bucureşti un proiect pentru transformarea acestei facultăţi într-o struţo-cămilă: Facultatea de studii religioase, patrimoniu şi arheologie. În proiect nu se spune niciun cuvânt despre Facultatea de Istorie.

Noul departament de studiul patrimoniului de la viitoarea facultate va fi format din nucleul profesorilor de la Departamentul de Istorie antică, Arheologie şi Istoria artei de la Facultatea de Istorie. Profesorii vor avea două norme, una la vechea facultate (de Istorie), alta la cea nouă. În timp ce zeci de tineri capabili nu au un loc de muncă, alţii mulg lapte de la două vaci, unii chiar de la mai multe.

Oficial, proiectul este deschis tuturor profesorilor din Universitate. În urmă cu câteva săptămâni, când un grup de profesori ne-am opus secesiunii prin plecarea integrală a departamentului de istorie antică, Daniela Zaharia încerca să capteze bunăvoinţa unor colegi prin promisiunea de a le oferi ore în noua facultate, ceva de genul: ne daţi, vă dăm şi noi.

În Consiliul de Administraţie al Universităţii de la începutul săptămânii a fost pasată responsabilitatea către Senat. Deşi, toţi decanii cunosc dedesubturile proiectului şi nu îl agrează, nu s-au pronunţat ferm împotriva lui pentru că Vlad Nistor, promotorul proiectului, este preşedintele Senatului, deputat liberal, membru în comisii universitare, invitat la multe televiziuni, deci e om cu greutate. Aşa că s-au spălat pe mâini şi au lăsat Senatului să tranşeze chestiunea, mai ales că aici unii decani nu mai au drept de vot, nefiind toţi senatori.

Sunt convins că proiectul de secesiune a Facultăţii de Istorie prin transformarea Facultăţii de Teologie Romano-Catolică în Facultate de studii religioase, patrimoniu şi arheologie va fi votat azi în Senatul Universităţii din Bucureşti. Cu Vlad Nistor preşedinte al Senatului, mă îndoiesc că cineva va avea curajul să iasă din front şi va demasca adevăratul scop al acestui proiect. Însă, astfel se deschide cutia Pandorei. Care e următoarea facultate care se dezbină?

Managementul eficient al unei universităţi presupune, printre multe altele, şi reducerea costurilor prin simplificarea schemei organizatorice în mai puţine facultăţi, însă cu specializări diverse. În România este exact invers, aproape fiecare specializare are propria facultate. Într-un viitor nu prea îndepărtat, multe facultăţi vor fi comasate, pentru un management eficient. Însă până atunci trebuie să ne punem bine cu puterea şi hai să înfiinţăm noi facultăţi. Cine vrea să fie decan?

Rectorul a avut verticalitatea să se pronunţe ferm în cazul plagiatului lui Victor Ponta, gest pentru care el şi întregul corp academic, care l-a susţinut, merită toată aprecierea. Vreau să cred că nu va accepta să se deschidă cutia Pandorei prin secesiunea Facultăţii de Istorie.

Aş vrea ca mâine să pot scrie: Bravo! Membrii Senatului Universităţii au respins proiectul secesionist! Nu cred că o să am şansa asta.


Update (28 noiembrie 2013): Preşedintele Senatului, Vlad Nistor, nu a adus in discutie proiectul, dar a solicitat aprobarea Senatului pentru ca doi membrii ai echipei secesioniste sa prezinte proiectul intr-o viitoare sedinta a senatului Universitatii.