ANALIZĂ Învăţământul superior în cifre: abandon şi taxe în creştere, finanţare redusă. Studenţii cer 6% din PIB

O analiză a Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) arată că subfinanţarea din educaţie a afectat şi învăţământul superior, unde rata de abandon după primul an de studiu a ajuns la aproape 50%, iar numărul de studenţi a scăzut, după ce taxele de studiu au crescut în ultimii ani în mai toate universităţile. ANOSR solicită aşadar alocarea celor 6% din PIB pentru Educaţie.

ANOSR a lansat analiza privind finanţarea educaţiei în România, intitulată ,,Responsabilitate pentru Educaţie!”, cu ocazia Forumului Organizaţiilor Studenţeşti din România (FOSR), care a reunit peste 300 de reprezentanţi ai studenţilor din toată ţara, în perioada 3-8 august 2013.

Studiul lansat de ANOSR arată că, deşi politicienii şi-au asumat atât prin Legea Educaţiei Naţionale, cât şi pri Pactul Naţional pentru Educaţie (2008) ca educaţia să primească un buget de 6% din PIB, consecinţele subfinanţării acestui domeniu sunt deja vizibile, inclusiv la nivel universitar.

Asta, în condiţiile în care studiile internaţionale au arătat beneficiile economice şi sociale pe care le are investiţia în educaţie: ”creşterea numărului de locuri de muncă, îmbunătăţirea stării generale a sănătăţii şi a sistemului medical dintr-un stat, faptul că procentul de tineri cu studii superioare care merg la vot este mai mare decât al celor care nu au studii superioare etc”, susţin cei de la ANOSR.

   Analiza ANOSR-Responsabilitate Pentru Educatie

Ce arată cercetările internaţionale:

• statele analizate de OECD în 2011 câştigă, în medie, o sumă de 91.036 de dolari de pe urma fiecărui absolvent de sex masculin, la care se adaugă noi locuri de muncă create de absolvenţi şi dezvoltarea generală a economiei prin inovaţiile aduse
• strategia Comisiei Europene ”Europa 2020”3 arată faptul că până în 2020 circa 16 milioane de noi locuri de muncă vor necesita calificări superioare, în timp ce cererea de personal necalificat va scădea cu aproximativ 12 milioane
• un alt studiu OECD arată că, în statele analizate în ianuarie 2013, speranţa de viaţa a unui bărbat de 30 de ani care a absolvit un ciclu de învăţământ superior este cu 8 ani mai mare decât în cazul unui bărbat de aceeaşi vârstă fără studii superioare
• mai mult, studiul arată că participarea la vot în rândul populaţiei cu studii superioare este mai mare cu 15% decât în cazul populaţiei fără studii, acestă diferenţă crescând chiar până la 27% în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani
• inclusiv nivelul de satisfacţie asupra vieţii este influenţat de nivelul de educaţie, datele studiului arătând că diferenţa în acest sens între populaţia cu studii superioare şi populaţia fără studii este de 18%.

Consecinţele subfinanţării educaţiei în România:

• au crescut taxele de studiu şi taxele de cămin
• bursele nu acoperă necesarul de masă şi cazare, fiind de două sau chiar şi de trei ori mai mici decât prevede legea
• jumătate dintre studenţii din România renunţă la studii în mare parte datorită alegerii greşite/neinformate a facultăţii şi a lipsei resurselor financiare şi a creşterii constante a taxelor
• România este pe penultimul loc în Europa ca rată a absolvirii studiilor superioare
• durata medie de şcolarizare în învăţământul superior este de 1,3 ani
• în România învaţă de două ori mai puţini studenţi faţă de acum patru ani

Raportul ANOSR arată că cele mai multe state ale Uniunii Europene au redus constant alocarea din PIB pentru educaţie, odată cu criza economică, aceasta scăzând, în medie, de la 5,5% în 2009, la 5,3% în 2011, potrivit Eurostat. 

Ţările care au alocat cel mai mare procent din PIB educaţiei în 2011 au fost Islanda (7,9%), Danemarca (7,8%) şi Cipru (7,2%), în timp ce cele mai mici valori în acest sens s-au înregistrat în Bulgaria (3,6%), Slovacia (4,1%), Grecia şi România (ambele cu 4,4%). 

În România, susţin autorii studiului, ”paradoxal este faptul că odată cu criza economică, moment în care investiţia în educaţie a devenit şi mai importantă datorită rolului recunoscut pe care aceasta îl poate juca pentru ieşirea din criză, trendul alocării PIB-ului pentru educaţie a devenit unul descendent, în contextul în care existase un trend ascendent din 2001 până în 2008”.

Cum a scăzut numărul de studenţi români

Analizând datele furnizate de CNFIS în “Raportul public anual 2012 – Starea finanţării învăţământului superior şi măsurile de optimizare care se impun” şi totodată datele furnizate de Direcţia Generală Învăţământ Superior, reprezentanţii ANOSR au constatat că, ”după ce a existat un trend ascendent cu privire la numărul de studenţi din universităţile de stat până în 2008, după această dată numărul studenţilor a scăzut de la an la an, scăderi cauzate în principal de evoluţia demografică şi de lipsa unor politici coerente de integrare a grupurilor defavorizate în învăţământul superior”. 

Iar cele mai mari scăderi s-au înregistrat în rândul numărului de studenţi la taxă. 

”Analizând evoluţia finanţării universităţilor publice în perioada 2003-2012 din perspectiva finanţării de bază – cea mai importantă componentă a finanţării totale (68% în 2012 – conform CNFIS), constatăm că finanţarea de bază a crescut în valori absolute în perioada 2003-2011 de la o valoare totală de 617 milioane de lei la un total de 1.709 milioane de lei, însă luând în considerare rata inflaţiei corespunzătoare fiecărui an din perioada de referinţă observăm că în termeni reali finanţarea de bază a stagnat, înregistrând chiar un trend negativ, cu excepţia anului 2008 care a însemnat o creştere semnificativă a finanţării de bază, se mai arată în studiul ANOSR.

Iar evoluţia alocaţiei per student echivalent a fost similară cu evoluţia finanţării de bază, aceasta crescând în valori nominale de la 1.062 de lei în 2003 la 2.126 de lei în 2012, însă faţă de valoarea alocaţiei unitare per student echivalent care s-a înregistrat în 2008, în 2013 valoarea nominală acesteia a scăzut cu 32%. Iar luând în considerare rata inflaţiei fiecărui an din perioada de 2003-2012, ”în valoare reală alocarea financiară per student echivalent este mai mică cu 7% în 2012 faţă de cât era în 2003”. 

Cum au majorat universităţile taxele universitare

”În contextul unei creşteri a numărului de studenţi echivalenţi prin creşterea cifrei de şcolarizare, neurmată însă de o alocare financiară constantă care să urmărească acoperirea acestei creşteri şi totodată deficitul creat de scăderea numărului de studenţi plătitori de taxe s-a produs o subfinanţare constantă a universităţilor publice, obligând universităţile să caute surse de finanţare noi, care să le acopere cheltuielile imputate de procesul educaţional”, arată raportul ANOSR.

O măsură a fost ”creşterea taxei de şcolarizare, universităţile încercând astfel să obţină aceeaşi bani proveniţi de la studenţii cu taxă, dar raportat la un număr mai mic de studenţi”. Analizând această situaţie prin intermediul unui chestionar aplicat organizaţiilor membre, ANOSR a constatat că din 16 universităţi din România analizate, în 11 dintre acestea (69%) au crescut taxele de studiu sau au existat/există discuţii în acest sens la nivelul structurilor de conducere ale universităţii, conform percepţiei studenţilor. 

Mai mult, în jumătate din universităţile analizate taxele de şcolarizare deja au fost crescute în ultimii ani în ultimii 2 ani, potrivit ANOSR:

• la Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, cuantumul de majorare a taxei de şcolarizare a fost între 500 şi 900 de lei, în funcţie de cicluri şi domenii de studiu
• Academia de Studii Economice Bucureşti a crescut taxele pentru licenţă şi masterat cu 500 de lei (de la 3000 la 3500 de lei, respectiv de la 4500 la 5000 de lei), iar pentru doctorat cu 1000 de lei (de la 5500 la 6500 de lei)
• la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi taxele au crescut anul trecut, la nivelul licenţă diferenţa fiind în general de la 2200 la 2700 de lei
• la Universitatea de Arte şi Design Cluj-Napoca propunerea de creştere a taxei a fost de la 3000 la 3700 de lei, iar după lungi dezbateri în Senatul Universităţii, cu demersuri continue ale organizaţiei studenţilor, creşterea a rămas la valoarea de 3300 de lei
• Universitatea ”Dunărea de Jos” Galaţi a crescut taxa cu 200 de lei la domeniile tehnice şi 100 de lei la domeniile umane.

”Un alt efect al subfinanţării educaţiei resimţit cel mai mult de către studenţi se reflectă în creşterea taxei de cămin şi diminuarea investiţiilor în condiţiile din cămine şi cantine. Întrebate despre creşteri ale taxei de cămin din universitatea lor, organizaţiile studenţeşti au răspuns că în 10 universităţi (62,5%) din cele 16 analizate au crescut deja taxele sau au existat sau există discuţii în acest sens. Acest lucru nu vine deloc ca o surpriză, având în vedere că subvenţia cămine-cantine nu a mai crescut din 2007, neadaptându-se astfel la rata inflaţiei”, se mai arată îăn raport.

Creşteri ale taxelor la cămine, burse sociale neacoperitoare

Aceste creşteri de taxe afectează cel mai mult studenţii săraci, susţin reprezentanţii ANOSR, mai ales că bursele sociale au rămas la valori foarte scăzute, deşi, conform Legii Educaţiei Naţionale, ar trebui să acopere cheltuielile minime legate de cazare şi masă, pe perioada studiilor.

”Valoarea acestor cheltuieli a fost estimată de CNFIS la 566 de lei, însă în realitate valoarea bursei sociale este departe de a atinge această valoare. Analizând răspunsurile organizaţiilor studenţeşti la întrebarea legată de valoarea bursei sociale, constatăm că în nici una din cele 16 universităţi din România valoarea bursei sociale nu atinge estimările cheltuielilor minime de cazare şi masă. Valoarea medie a burselor sociale din cele 16 universităţi este de 214 lei, aproape de aproape 3 ori mai mică decât necesarul pentru acoperirea cheltuielilor minime de cazare şi masă. În 14 din cele 16 universităţi analizate (87,5%) valoarea bursei sociale este de sub 250 de lei, o singură universitate oferind o bursă socială între 300 şi 350 de lei, valoare aflată oricum aproape la jumătatea valorii recomandate de CNFIS”, se mai arată în document.

Abandon de aproape 50% în facultăţi

”Raportul privind Starea Învăţământului Superior din România16 lansat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în 2011 arată cât de tragică este situaţia abandonului şcolar universitar, care în anul universitar 2009/2010 a ajuns la aproape 50%, dacă luăm în considerare că rata de absolvire a învăţământului superior este de puţin peste 50%”, atrag atenţia cei de la ANOSR.

Aceştia arată şi motivele pentru care tinerii abandonează facultatea, de obicei după primul an, potrivit Studiului privind Implementarea Procesului Bologna în România – perspectiva studenţilor 2012, lansat de ANOSR la începutul anului 2013: 41% dintre respondenţi au numit ca principal motiv al abandonului universitar alegerea greşită a facultăţii sau a specializării, iar 35% au menţionat lipsa resurselor financiare.

Ce soluţii le propun studenţii guvernanţilor:

• alocarea unui procent de minimum 6% din PIB pentru educaţie, direcţionat către finanţarea de bază a universităţilor şi reducerea abandonului universitar
• să fie consultaţi în procesul de elaborare a strategiei Ministerului Educaţiei Naţionale privind modul de utilizare a fondurilor europene ce vor fi alocate în perioada 2014 – 2020
• modificări ale Legii Educaţiei Naţionale.

„Fără educaţie, România nu poate evolua nici economic, nici social, nici moral. Acţiunea desfăşurată alături de colegii noştri din întreaga ţară este doar un prim pas către ceea ce ne dorim – ca educaţia să fie cu adevărat o prioritate naţională. Educaţia din România are nevoie de o strategie de finanţare care asigură o dezvoltare amplă şi durabilă a învăţământului. În situaţia în care vom constata că vocea studenţilor nu a fost auzită, vom continua demersurile pentru un învăţământ mai bun, pentru respectarea legii şi alocarea celor 6% din PIB pentru educaţie” a declarat Mihai Dragoş, preşedinte ANOSR. 

Studenţii nemulţumiţi: Educaţia din România, la ,,coada vacii”!

Aproximativ 200 de reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti din toată ţara au protestat miercuri seara la Timişoara la adresa guvernanţilor vechi şi noi, manifestându-şi nemulţumirea faţă de finanţarea necorespunzătoare a educaţiei.

"Ne-au minţit iar guvernanţii / Am ajuns la coada vacii", a fost scandarea preferată a studenţilor, care au adus la protest o vacă de ghips, în mărime naturală.