Alegerile pentru Rectorat din UB sunt „murdărite” şi politizate. Cum este defăimat şi atacat unul dintre candidaţi

La UB urmează turul final al alegerilor pentru postul de Rector. Au rămas doi candidaţi: Laurenţiu Vlad şi Marian Preda. Din păcate, primul este supus unei campanii negative ongoing pe Facebook. De ce scriu despre? Pentru că încă sper că a rămas un dram de etică în universităţile din România. Ca Doctor în Ştiinţe Politice (SNSPA, nu UB) , ca om care ţine la etică şi care a cercetat îndelung relaţiile de putere, sunt dezamăgită de ce se întâmplă.

Ce se întâmplă zilele acestea pe fondul alegerilor pentru funcţia de Rector al Universităţii Bucureşti mă întristează, pentru că tocmai de la universitari şi oameni publici avem aşteptări mari, fiindcă ei „şlefuiesc” minţi, pornesc discursuri vitale şi au puterea de a educa masele. Tot vorbim de ani de zile despre depolitizarea Educaţiei, despre cât de important este să avem alegeri libere MĂCAR în universităţi. Oameni care predau într-o instituţie de învăţământ superior, care învaţă despre etică, oameni care sunt „gardieni” ai unor repere morale în societate, par că, dintr-o dată, îşi pierd din calităţile intelectuale şi morale şi se încing într-o horă care nu le face cinste. 

Pe scurt, Laurenţiu Vlad, actual prorector al Universităţii Bucureşti, a câştigat miercurea trecută primul tur al alegerilor pentru postul de rector al instituţiei.  El a obţinut 488 de voturi, fiind urmat de Marian Preda (preşedintele Senatului UB, cu 477 de voturi) şi Florin Achim (42 de voturi). 20 de voturi au fost anulate. Şi de atunci s-a dezlănţuit o campanie de denigrare iar corpul didactic din UB a fost scindat în două tabere. 

Nu îl cunosc personal pe Laurenţiu Vlad, cum nu îl ştiu nici pe Marian Preda. Asta mă ajută să fiu imparţială. Cunosc însă persoane care lucrează cu cei doi şi care sunt, la rândul lor, dezamăgite de atacurile la adresa profesorului Laurenţiu Vlad. Printre colegi de presă şi foşti profesori din facultate şi foşti colegi de doctorat, am oameni care mi-au vorbit extrem de frumos despre Laurenţiu Vlad, despre cât de bun este ca profesor, dar şi despre faptul că este uman şi fără figuri elitiste. Aşa că sincer, nu merită să fie defăimat, iar munca lui să fie ştirbită de nişte ştiri false şi răutăcioase.

Sesizare depusă la Comisia de Etică

Luni dimineaţa, cadre didactice din Universitatea Bucureşti au scris şi depus o sesizare la Comisia de Etică din UB. La o primă vedere, sesizarea este extrem de argumentată şi la obiect, luând ca referinţă postările de pe site-urile de socializare ale domnului profesor Cătălin Avramescu, manifestări publice care au devenit atacuri repetate la adresa profesorului Laurenţiu Vlad.

În sesizare se precizează că dl conf. univ. dr Avramescu urmăreşte defăimarea candidatului Laurenţiu Vlad, al cărui coleg este în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, prin faptul că îl asociază cu diverse figuri din PSD, deşi nu există niciun fundament real pentru aceste acuze, aşadar Avramescu conduce o campanie de defăimare, prin atacuri la persoană, spun semnatarii. 

Mai mult, în document sunt trecute o serie de afirmaţii ale Conf. Univ. Dr. Cătălin Avramescu, din care amintesc doar câteva: „După ce a pus pe butuci Facultatea de Ştiinţe Politice, Laurenţiu Vlad îşi încearcă acum norocul la alegerile din Universitatea Bucureşti. Poate-poate va păcăli câţiva naivi care nu ştiu cine este”. Prin acest mesaj, profesorul Avramescu încalcă mai multe prevederi ale Cartei, Codului de Etică şi ale Regulamentului Comisiei de etică ale UB. Afirmaţia de mai sus am citit-o şi eu zilele trecute. Oricine poate remarca limbajul defăimător şi manipulator: „poate-poate”, „câţiva naivi” (profesorii universitari sunt infantizilaţi şi consideraţi incapabili de a lua propriile decizii?!) 

Citind sesizarea, nu pot decât să observ cât de pertinentă şi echilibrată este. 

În sesizare se mai afirmă că mesajele publice ale lui Avramescu sunt răutăcioase şi au ca scop defăimarea lui Vlad, precum şi a reputaţiei sale academice. Profesorul Avramescu a afirmat pe 6 decembrie 2019 că profesorul Vlad este un fel de Ecaterina Andronescu şi că dacă acesta va prelua conducerea UB, instituţia va ajunge la mâna PSD.

Înţeleg din toate mesajele profesorului Avramescu cum că dânsul doreşte să îl susţină pe domnul profesor Marian Preda pentru funcţia de Rector, în defavoarea lui Laurenţiu Vlad, însă mijloacele sunt complet neetice. Cum să ajungi să scrii despre un om, care îţi este şi coleg în aceeaşi universitate că este „cancer” care „a infectat Universitatea Bucureşti”?? 

Duminică dimineaţa citeam cum s-au rostogolit „rugăminţile” şi somările, ceva profund neetic, şi către alţi oameni din domeniu, gen Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei.  „O mulţime de oameni îmi sugerează/mă roagă/mă somează să îl sprijin pe Marian Preda în turul doi al alegerilor pentru a deveni rectorul Universităţii din Bucureşti pentru că, altminteri zic ei, ajunge rector ‘un XXX, omul lui Voiculescu’ (în locul lui XXX puneţi ce descriere urâtă vreţi, nu e vreun viciu pe care ‘lumea’ să nu îl fi atribuit contracandidatului)”, scrie Daniel Funeriu, pe pagina sa de Facebook. Funeriu are dreptate. „Lumea” a atribuit multe vicii şi „apartenenţe” lui Laurenţiu Vlad. Dar hai să privim critic „cine” este această „lume”. Vă las pe voi să treceţi prin filtrul critic informaţiile şi să decideţi singuri. Personal, vreau doar să reclam mâzga care a fost aruncată (intenţionat şi agresiv) peste aceste alegeri. 

Nu pot să nu mă gândesc la studenţi şi studente. Oare ce gândesc când văd ce comportament au unii dintre profesorii lor? Cum pot profesorii să aibă aşteptări de la tineri privind etica, evitarea plagiatului, păstrarea unui simţ moral şi fair game când tocmai o parte din corpul universitarilor le încalcă? Totul se reduce la jocul relaţiilor de putere. Sper să vedeţi şi voi, cei şi cele care citiţi acest articol şi să decideţi singuri adevărul. Moralitatea şi etica sunt valori importante, dezrădăcinate în România. Măcar în universităţi să prevaleze... 

Scrisoare deschisă prin care se cere depolitizarea alegerilor

Dumincă seară a apărut şi o scrisoare deschisă adresată comunităţii academice a Universităţii din Bucureşti. „Alegerea rectorului Universităţii din Bucureşti suscită, desigur, interesul legitim al opiniei publice. Libertatea de expresie este esenţială pentru democraţie. Procesul democratic nu exclude, de asemenea, poziţionările ferme şi critica ascuţită. Din păcate, aproape imediat după anunţarea rezultatelor din primul tur, s-a declanşat o campanie de presă şi în social media, constând în principal în atacuri la persoană, la care constatăm, cu mirare, că participă şi unii membri ai comunităţii noastre academice. În acest context, nu putem să nu fim îngrijoraţi de faptul că, în locul unei dezbateri critice şi raţionale a programelor celor doi candidaţi la funcţia de rector, în spaţiul public există numeroase încercări de politizare a discuţiei şi de influenţare a alegerilor din universitatea noastră prin presiuni extra-academice, precum şi prin folosirea unui limbaj dincolo de limitele acceptabilului.

Aceste comportamente aduc atingere demnităţii tuturor celor implicaţi şi afectează în mod grav prestigiul universităţii noastre”, arătau mai multe profesoare şi conferenţiare de la UB. 

Acestea au precizat că deşi rectorii universităţilor sunt aleşi şi au un rol public însemnat, procesul electoral din universităţi nu trebuie influenţat de interese sau scopuri politice şi partinice, nici caracterizat de tehnici de manipulare, propagandă şi intoxicare. „Acestea pot reprezenta chiar ingerinţe la adresa autonomiei universitare. De aceea, îndemnăm la purtarea dezbaterilor din universitatea noastră în termenii academici ai unei discuţii critice şi raţionale, cu un limbaj adecvat şi în spirit de fair-play. De asemenea, condamnăm în mod ferm atacurile la persoană şi folosirea spaţiului public pentru promovarea discursului urii. Comunitatea academică trebuie să reprezinte un model de respectare a normelor discuţiei publice, un exemplu de comportament corect şi imparţial, de gândire critică şi de cultură a dezbaterii şi competiţiei într-un sistem democratic. Suntem convinşi că toţi membrii comunităţii noastre academice aderă la aceste valori, înscrise de altfel în Carta Universităţii din Bucureşti şi în Codul său de Etică, şi sperăm că dezbaterile din zilele următoare vor demonstra acest lucru”, au mai scris semnatarele: Prof. univ. Dr. Ionela BĂLUŢĂ, Conf. univ. Dr. Oana BĂLUŢĂ, Conf. univ. Dr. Luciana Alexandra GHICA, Conf. univ. Dr. Ruxandra IVAN, Conf. univ. Dr. Mădălina MORARU, Asist. univ. Dr. Oana ŞERBAN, Lect. univ. Dr. Adriana ŞTEFĂNEL şi Prof. univ. Dr. Mianda CIOBA. 

Alegerile pentru funcţia de rector se desfăşoară în două tururi - a doua rundă de scrutin va avea loc pe 11 decembrie, când personalul didactic al Universităţii şi reprezentanţii studenţilor din Senat şi din consiliile facultăţilor vor alege între Laurenţiu Vlad şi Marian Preda. Mai sunt două zile. Păcat că nu a fost o campanie curată, fără atacuri la persoană şi defăimare publică. Păcat că interesele personale şi nu cele universitare au primat. Păcat că „apolitică” este doar un cuvânt străin... 

Cine sunt cei doi candidaţi

Conform descrierii de pe site-ul Universităţii Bucureşti, Laurenţiu Vlad este doctor în istorie, iar din 2016 este prorector al Universităţii din Bucureşti, după ce în perioada 2010-2016 a deţinut funcţia de decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul universităţii.

„Prorector al Universităţii din Bucureşti din anul 2016, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice în perioada 2010-2016, şef al Catedrei de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din cadrul aceleiaşi facultăţi (2000-2010), prof. univ. dr. Laurenţiu Vlad este specializat în Istoria Românilor, secolele XIX-XX (imagologia construcţiei identităţii naţionale, diplomaţie culturală) şi în Istoria mentalităţilor, a ideilor politice şi a ideologiilor (conservatorism, ideea europeană). În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

Laurenţiu Vlad este doctor în istorie al Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (1999). DEA (Histoire et Civilisations) la École des Hautes Études en Sciences Sociales (EHESS), Paris (1994). A avut mai multe stagii de studii / specializare / cercetare la Atena (Centrul de Studii Neoelene, Fundaţia Leventis / Bursier Copernicus şi Leventis – oct. 1993 – ian. 1994, ian. 2015), Bruxelles (Université Libre de Bruxelles / Bursier Tempus şi al Guvernului Comunităţii Wallonie-Bruxelles, oct. 2000, oct. – nov. 2005, febr. 2006), Paris (EHESS / Maison de Sciences de l’Hommme / Bursier al Guvernului Francez şi Fernand Braudel – 1992-1993, ian. – mart. 1995, oct. – dec. 1996, febr. – mai 1999, oct. – dec. 2007), Strasbourg (Université Robert Schuman / Bursier Tempus – apr. 1995). De asemenea, a participat la mai bine de 25 de conferinţe / colocvii / reuniuni ştiinţifice internaţionale sau cu participare internaţională organizate în Franţa, Grecia, România, Ungaria ori Turcia.

În anii 1991-2016 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, unde a deţinut şi funcţia de membru în Consiliul Ştiinţific (2010-2011), precum şi la Institutul Diplomatic Român (2006-2011). Din 2012 este membru al Colegiului editorial al Editurii Universităţii din Bucureşti şi coordonator al colecţiei „Mentalităţi, Antropologie istorică, Istorie Culturală” a Editurii Institutul European din Iaşi. De asemenea, este membru în comitetele editoriale / redacţionale ale revistelor Analele Universităţii din Bucureşti – Seria Ştiinţe Politice, Arhivele Olteniei, Caiete de Antropologie Istorică, Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Historia, Xenopoliana.

A publicat, în domeniul de specializare, pe diverse teme de istorie românească şi europeană a secolelor XIX şi XX, peste 20 cărţi de unic autor (cu ediţii revăzute şi adăugite) sau în colaborare, volume editate / coordonate (cu reeditări) ori antologii (editor unic / co-editor) la edituri naţionale şi internaţionale de prestigiu; mai bine de 60 de articole / studii în volume colective sau în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate (Bulgaria, Franţa, Germania, Statele Unite ale Americii)”, arată profilul său de pe site-ul Universităţii din Bucureşti.

Conform site-ului personal, Marian Preda este sociolog, fiind prodecan şi apoi decan al Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială între 2000 şi 2015. Este preşedinte al Senatului Universităţii din Bucureşti din 2015.  Preda este şi fost preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară, pe baza căreia s-a construit Partidul Mişcarea Populară al lui Traian Băsescu.

„Sunt sociolog şi profesor universitar. Funcţionez neîntrerupt în Universitatea din Bucureşti din 1990. Prezidez Senatul Universităţii din Bucureşti din decembrie 2015. Am condus Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti între 2000 şi 2015 – mai întâi ca prodecan, apoi ca decan. Acolo predau, din 1994, cursuri de Management strategic, Comportament organizaţional, Politici sociale şi Sociologia timpului. Sunt licenţiat în inginerie mecanică. Fac parte din prima serie de studenţi sociologi a României eliberate de Revoluţia din 1989. Am absolvit un master în politici sociale (Universitatea din Bucureşti, 2005) şi un al doilea în business administration (Tiffin University, SUA, 2006). Am beneficiat de mai multe stagii de formare în străinătate (de exemplu, la University of Cambridge şi la George Washington University, cu o bursă Fulbright). Sunt doctor în sociologie din 2001 şi profesor universitar conducător de doctorate din 2006.

În ultimii 25 de ani, în paralel cu profesia academică, am fost manager, consultant sau expert în numeroase proiecte cu finanţare naţională sau internaţională. Am colaborat cu organizaţii precum ONU – în mod special UNICEF şi UNDP –, Banca Mondială, Bernard Brunhes International (BBI), Comisa Europeană (programe PHARE şi POS-DRU). Am fost, de asemenea, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice (2009-2010), membru al Comisiei Naţionale pentru Populaţie (2007-2009, 2010-2012), preşedinte al Societăţii Sociologilor din România, între 2010 şi 2012, şi preşedintele Consiliului Statistic Naţional (2016-2018, 2018-2010) al Institutului Naţional de Statistică. Sunt autor sau coautor a 26 de cărţi (dintre care două ca unic autor şi cinci ca prim-autor sau coordonator). Am publicat numeroase articole dintre care 10 sunt indexate de Web of Science – Clarivate (două în „zona roşie” şi unul în „zona galbenă”) şi am fost citat de peste 570 de ori, înregistrând un h-index de 11”, arată descrierea pe care acesta şi-o face pe site-ul personal.