Admitere facultate 2020. Ingineria ţine lumea în mişcare. Cele mai căutate specializări

Inginerii constructori au riscuri mici de şomaj

Fie că este vorba despre construcţii, electronică, calculatoare, automatizări, mecanică sau agricultură, inginerii sunt tot mai căutaţi pe piaţa muncii. An de an, facultăţile tehnice rămân în topul preferinţelor tinerilor

Ingineria îşi păstrează de ani buni statutul de profesie foarte căutată pe piaţa muncii. Tinerii care aspiră la o diplomă de inginer au în faţă patru ani de studiu, la finalul cărora pot obţine un job bine plătit sau pot deveni antreprenori. 

Cea mai mare „fabrică de ingineri” din România este Politehnica Bucureşti, care are 15 facultăţi şi zeci de specializări. La Automatică şi calculatoare – una dintre cele mai dorite specializări, cu peste 800 de locuri disponibile în fiecare an –, mediile de admitere au fost mereu peste 9.00. Absolvenţii acestei facultăţi sunt foarte ofertaţi pe piaţa de IT, o piaţă care cunoaşte o creştere spectaculoasă, un job în domeniu fiind remunerat cu mii de euro, lunar. Acelaşi lucru se poate spune şi despre absolvenţii facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia informaţiei, care pregăteşte circa 700 de studenţi în fiecare an. 

An de an, la 12 din cele 15 facultăţi din Politehnică s-a susţinut examen de admitere. Anul acesta, din pricina epidemiei de coronavirus nou, universitatea tehnică se va ghida după notele obţinute de candidaţi la examenul de Bacalaureat şi după cele la materiile de specialitate obţinute în timpul anilor de studii. 

Inginerul „învechit” are o valoare mai mare

O altă meserie care găseşte lesne de lucru atât în ţară, cât şi afară este cea de inginer constructor. Piaţa duce lipsă de specialişti, iar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti există şapte facultăţi care scot la concurs în acest an 855 de locuri la buget şi 300 la învăţământul cu taxă. Universitatea pregăteşte ingineri în construcţii, instalaţii, drumuri şi poduri, dar şi specialişti în ingineria mediului, măsurători terestre şi cadastru, geodezie şi mecatronică, iar examenul de admitere constă într-un concurs de dosare care are la bază notele de la Bacalaureat şi cele obţinute la anumite materii în timpul studiilor liceale.

Rectorul acestei universităţi, Radu Văcăreanu, spune că ingineria construcţiilor este o meserie care nu „arde” repede. Dimpotrivă. Meseria necesită acumulări de experienţă, iar pe măsură ce tânărul capătă experienţă pe piaţa muncii, valoarea lui creşte. „Deci, nu e vorba de o meserie de astăzi pentru următorii 5-10 ani. Cam tot ce ne înconjoară e făcut de ingineri constructori. Proiectat de ei, executat de ei, întreţinut de ei. De foarte multe ori, ni se întâmplă să călătorim şi să ne minunăm în faţa unei clădiri superbe cu o funcţionalitate deosebită. Sau ne uităm la un pod şi să ni se taie răsuflarea. Sau la nişte acumulări de apă, la nişte baraje uriaşe, gigantice. Inginerii constructori sunt implicaţi în toate fazele, de la cele de proiectare şi până la cele de construcţie şi exploatare”, argumentează rectorul. 

Acesta adaugă că există un raport al ONU referitor la locuire în care se spune că, în următorii 50 de ani, nevoia de construire va fi mai mare decât nevoia de construire de la începuturile omenirii până acum. „Dacă vrem să avem un ordin de mărime, în următorii 7-9 ani, în România, nevoia de specialişti în construcţii se va dubla. Vin toate firmele, şi naţionale, şi multinaţionale, şi ne cer ingineri. Din ce în ce mai mulţi ingineri”, mai spune acesta. 

„Au fost tineri care au aşteptat un an”

Înainte de 1989, meseria de inginer agronom asigura un statut şi un venit financiar pe care puţine meserii le puteau asigura. Acest statut s-a păstrat şi după Revoluţie, dă asigurări rectorul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină veterinară – USAMV, din Bucureşti, prof. dr. Sorin Cîmpeanu. Pentru că, mai spune acesta, agricultura a rămas un segment important pentru economia românească şi s-a dezvoltat, există acces la finanţări europene, iar după Brexit, România a devenit a şasea ţară din UE din punct de vedere al suprafeţei agricole şi din punct de vedere al producţiei. Lucruri pe care tinerii le văd. „A-ţi construi o afacere în agricultură constituie din ce în ce mai mult o dorinţă, o alternativă viabilă de dezvoltare personală şi profesională a tinerilor noştri. În consecinţă, Facultatea de Agricultură, specializarea de agricultură a înregistrat o atractivitate din ce în ce mai mare”, consideră rectorul USAMV. 

Cifra de şcolarizare, adaugă acesta, este stabilită pe baza evaluării resursei umane, a posibilităţilor tehnice, a spaţiilor, a multor factori şi are un maximum. „Această cifră de şcolarizare de - să spunem - 300 de locuri pe an pentru profesia de inginer agronom este împărţită într-un număr de locuri finanţate de la buget – să zicem 200 şi 100 cu taxă. Spun aceste lucruri doar cu titlu de exemplu. Mai mult nu putem şcolariza pentru că sunt reglementările ARACIS care ne plafonează din perspectiva resursei umane şi a infrastructurii la acest număr de 300 de locuri. Am avut ani în care candidaţii au preferat să aştepte încă un an, să „piardă un an din viaţă” - adică să aştepte admiterea viitoare -, ei având obiectivul de a deveni studenţii facultăţii de agricultură”, afirmă unniversitarul. 

„Doar în cadrul UASMV avem Facultatea de Management şi dezvoltare rurală, avem Facultatea de Horticultură, care are şi program de peisagistică, Facultatea de îmbunătăţiri funciare şi ingineria mediului, unde avem specializări conexe: ingineri pentru îmbunătăţiri funciare, inginerie economică în construcţii, ingineria mediului şi specializarea de cadastru. Sunt doar două universităţi în Bucureşti care şcolarizează în domeniul cadastrului. Cadastrul agricol este un element foarte important”, argumentează rectorul. 

Medicină veterinară, în engleză şi franceză

Facultatea de Medicină veterinară a avut întotdeauna o atractivitate deosebită, spune prof. dr. Sorin Cîmpeanu. „Avem programe de studii disponibile şi în limbile engleză şi franceză, Facultatea de Biotehnologii este din ce în ce mai atractivă atât pentru bioltehnologii în agricultură, cât şi industriale sau medical-veterinare. Deci, avem o paletă largă, 27 de specializări pe care le oferim, şi ele se dovedesc a fi atractive. Dacă nu ar fi fost atractive, acestea nu ar mai fi făcut parte din oferta educaţională”, consideră rectorul. Pentru că şi în mediul universitar există o competiţie acerbă atât între universităţile româneşti, cât şi între universităţile româneşti şi cele occidentale mai ales. „USAMV este o universitate de nişă care oferă programe de specializare directă în agricultură, horticultură, zootehnie, medicină veterinară, dar oferă şi programe de pregătire conexă atât de necesare în domeniul agriculturii. Pentru că şi aici lucrurile au evoluat într-o manieră absolut spectaculoasă: mă refer la agricultura de precizie, mă refer la forţa de muncă din ce în ce mai redusă din punct de vedere numeric, dar mai competentă din punct de vedere tehnologic, evoluţie care se manifestă mai pregnant decât în alte domenii. Şi e nevoie de formarea de specialişti”, conchide prof. dr. Sorin Cîmpeanu.