62 de universităţi au girat 426 de titluri de „lucrări ştiinţifice“ ale puşcăriaşilor. Studenţii: „Considerăm că s-a ajuns mult prea departe cu impostura academică„
0
În total, profesori din 38 de universităţi de stat, respectiv 24 din mediul privat, au coordonat lucrări scrise de puşcăriaşi. Începând cu anul 2006, în cazul a 426 de titluri se poate distinge universitatea sau centrul de cercetare din care proveneau coordonatorii, dintre care 293 au fost susţinute de profesori universitari din cadrul unor universităţi de stat, respectiv 133 din universităţi private, potrivit unui studiu.
Studiul "Universităţile copy-paste: fenomenul plagiatului şi impostura academică în învăţământul superior românesc – perspectiva studenţilor" prezintă o radiografie la nivel european a modului în care plagiatul este abordat de statele din Uniunea Europeană, precum şi o analiză a cazurilor de impostură academică din România şi a cadrului legal naţional care guvernează acest domeniu, transmite Alianaţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR).
În contextul numeroaselor scandaluri de plagiat, şi mai ales cele care au avut ca principali actori persoane cu funcţii foarte înalte în administraţia publică, percepţia externă asupra învăţământului superior românesc s-a deteriorat, generând prejudicii de imagine greu de estimat, spun studenţii. "Confruntate şi cu alte probleme sistemice grave, precum subfinanţarea, universităţile, comisiile şi consiliile care răspund de gestionarea actelor de plagiat şi de impostură academică au eşuat în realizarea acestui deziderat, dovedind că nu există înrădăcinat în sistem, dincolo de legislaţia naţională în domeniu, un spirit real al excelenţei şi corectitudinii academice", atrage atenţia ANOSR.
Astfel, ANOSR propune monitorizarea şi evaluarea şcolilor doctorale, rediscutarea Codului studiilor universitare de doctorat, precum şi înăsprirea procesului de abilitare a cadrelor didactice şi introducerea unei evaluări periodice a coordonatorilor de doctorat. În plus, studenţii vor introducerea unor sancţiuni extrem de dure pentru abaterile privind integritatea academică, atât asupra celor vinovaţi, cât şi asupra instituţiilor care permit aceste practici. Tinerii mai cer o transparentizare şi o îmbunătăţire a activităţii comisiilor cu prerogative în domeniul eticii şi integrităţii academice (CNECSDTI, CNATDCU şi CEMU), precum şi dezvoltarea şi implementarea unor mecanisme instituţionale de prevenire şi combatere a plagiatului prin intermediul unor programe educaţionale.
"Considerăm importantă implementarea unei platforme online care să cuprindă toate informaţiile referitoare la şcolile doctorale, dar care să cuprindă în viitor şi toate lucrările de licenţă, masterat şi doctorat ale studenţilor din România, şi care să fie disponibile în mod gratuit. Nu în ultimul rând, este important ca în perioada imediat următoare să se suspende prevederea legală care permite deţinuţilor să îşi scurteze pedepsele în schimbul redactării unor presupuse lucrări ştiinţifice", mai cer studenţii.
„Considerăm că s-a ajuns mult prea departe cu impostura academică în România. Ne dorim să fim mândri că am studiat în România, nu să ne fie jenă că acelaşi sistem de educaţie pe care l-am finalizat noi, cu bună credinţă, a produs şi o mulţime de furturi şi falsuri. De aceea am formulat o listă de propuneri explicite care să fie implementate de urgenţă pentru a salva sistemul educaţional românesc din actuala situaţie. Sperăm să găsim deschidere din partea MENCŞ şi a universităţilor şi să vedem mult mai multă responsabilitate din partea acestor instituţii, măcar acum. Iar, dincolo de introducerea unor sancţiuni extrem de dure pentru astfel de situaţii şi de armonizarea prevederilor legislative, dorim să insistăm foarte mult pe crearea unui sistem de educare a eticii şi integrităţii. Credem că aceasta este singura cale pentru a asigura un viitor curat al sistemului educaţional românesc”, a declarat Vlad D. Cherecheş, preşedinte ANOSR.
Se încarcă comentariile...
