Cele 12 pagini A4 cu premii acordate în cadrul Salonului sunt accesibile aici. Medaliile nici măcar nu se pun la socoteală, aşa cum vă spuneam mai jos, ele fiind fără număr. Practic, oricine participă la Salon primeşte cel puţin o medalie. Aceasta ţine locul unei diplome de participare.

Ne-am uitat în cele 12 pagini de premii şi le-am extras pe cele acordate de entităţi din România, respectiv pe cele primite de români şi le-am sintetizat mai jos:

 

 

Premii acordate de România:
 
Premiul OSIM:
Universitatea din Suceava, România
Institutul Naţional pentru Optoelectronică, România
 
Premiul Ministerului Cercetării şi Inovării:
Nano and Advanced Materials Institute, Hong Kong 
Mohamen Hossein Armand, Iran
 
Premiul Universităţii Lucian Blaga:
Alharbi Majed Saeed, Arabia Saudită
 
Premiul Universităţii Tehnice din Cluj:
Mohammed Ghazzawi, Arabia Saudită
The Hong Kong Polytechnic University, Hong Kong
 
Premiul Delegaţiei României:
China Construction Steel Structure Corp. LTD, China
Semi CO.LTD, Taipei
 
Premiul Centrului European pentru Cercetări Aplicate*:
Dinu SORIN, România
 
Premiul Agenţiei Moldoveneşti pentru Proprietate Intelectuală*:
          Batalu Nicolae-Dan et al., România
 
 
Premii primite de România:
 
Premiul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Inventatori:
INCD-TCIICSI, România
 
Premiul First Institute of Inventors and Researchers, Iran:
Technical University of Cluj-Napoca, România
 
Premiul Universităţii „Regele Abdulaziz”, Arabia Saudită:
Cochior Daniel et al., România 
 
Premiul Delegaţiei Chineze:
IMT-Bucureşti, România
 
Premiul Delegaţiei din Taipei:
Farcas Adrian Ciprian, România

Scenariul este parcă tras la indigo cu cel de anul trecut: România se premiază singură, prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi premiază invenţii din Iran, Arabia Saudită, China etc., iar ei ne întorc favorul. Să nu uităm şi de fraţii din Rep. Moldova care ne sunt alături la bine şi la greu. Cu un asterisc este marcat şi Centrul European pentru Cercetări Aplicate, cu nume pompos, dar de localizat în România.

Concluzia

Rămâne cum am stabilit anterior (în articolul de anul trecut - vezi mai jos): Salonul de Inventică de la Geneva este o maşinărie de făcut bani pentru organizatori, un mod de a îşi cumpăra o medalie şi un oarecare prestigiu pentru participanţi (în rândurile celor care nu înţeleg ce înseamnă cercetarea şi inovarea – iar aici, regretabil, trebuie să includem conducerea MCI) şi o chestie total necunoscută pentru majoritatea lumii care face cercetare veritabilă*, pentru că timpul acestora este preţios şi nu îşi pierd vremea cu prostii fără niciun rost!

* Probabil există şi câteva excepţii de la această regulă, adică cercetători buni care văzând publicitatea mare făcută acestor premii s-au lăsat furaţi de peisaj şi au participat la acest salon. Nu vrem să-i jignim, doar să-i îndemnăm la mai multă precauţie în alegerea evenimentelor de prezentare a invenţiilor lor.


Articolul publicat în 10 mai 2018:

Aţi auzit/citit în presă despre Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva? Aproape sigur v-a ajuns pe la urechi câte ceva. Săptămânile trecute au apărut câteva ştiri despre acest salon de inventică şi pe site-ul Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI). Să le luăm un pic la purecat.

  1. MCI anunţa deschiderea Salonului Internaţional de Invenţii de la Geneva, în cadrul căruia „în standul naţional românesc, realizat sub egida Ministerului Cercetării şi Inovării, vor fi prezentate 36 de invenţii, iar vineri, 13 aprilie, se va organiza Ziua României.” De asemenea, se vorbeşte despre ediţia de anul trecut: „invenţiile româneşti […] 34 de medalii de aur şi 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat şi 10 distincţii speciale, dintr-un total de 40 de invenţii prezentate.” Vom reveni la aceste cifre, dar pe moment vă provocăm doar să reţineţi că românii s-au întors acasă cu 42 de premii (de aur sau argint) pentru cele 40 de invenţii expuse! Faina treaba, nu? Cireaşa de pe tort din acest comunicat: “Urăm succes delegaţiei noastre oficiale, condusă de ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Burnete şi cercetătorilor români care ne reprezintă cu mândrie la această fiestă a inteligenţei şi a inovaţiei!”
     
  2. Tot în contextul acestor premii, al doilea comunicat vorbea despre potenţialul de inteligenţă imens al românilor. După spusele MCI, cercetătorii români au învins chiar şi legile fizicii: „pila Karpen inventată în 1950 de Nicolae Vasilescu Karpen, un perpetuum mobile care generează energie la nesfârşit fără a primi vreo intervenţie din exterior”. Cum, nu ştiaţi? Pentru scurt timp a existat un perpetuum mobile marca MCI, care a durat doar câteva zile pe pagina lor de web pentru că mai mulţi cercetători (printre care şi unul dintre „micii” din Doi Mici şi un Anc – Micu; Octavian Micu) au demontat rapid în presă acest comunicat. În foarte scurt timp perpetuum mobile-ul de la MCI a decis să respecte legile termodinamicii, şi-a pierdut toată energia, lăsând în urmă doar o pagină cu titlul fostului comunicat şi mesajul Error 404! 😉
     
  3. Epopeea din acest an a românilor la Salonul de la Geneva este concluzionată scurt in al treilea comunicat de pe site-ul MCI: „La Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva, Elveţia, România a obţinut un total de 36 de medalii (19 medalii de aur, 16 medalii de argint, 1 medalie de bronz) şi 31 de premii speciale.” Avem chiar şi o listă a premiilor pe care o puteţi consulta aici. De remarcat că şi ministrul Nicolae Burnete, cel care a condus delegaţia României, şi-a pus o medalie pe piept şi că am obţinut exact acelaşi număr de medalii ca numărul invenţiilor prezentate.
     

Sunt românii excelenţi la inventică, sau…?

… sau e jale!

E foarte trist că Ministerul Cercetării şi Inovării se laudă cu Premiile de la Salonul Internaţional de Invenţii de la Geneva. De ce? Păi treaba e în felul următor. Aproape toţi care se duc acolo primesc o medalie de aur, argint sau bronz. Vorba aceea: să ajungă la toţi! In broşura de prezentare scrie aşa: “gold, silver and bronze medals will be awarded to the inventions displaying the qualities required by the International Jury”. Nu scrie că e o medalie per categorie, sau că numărul medaliilor este limitat. Scrie că „medalii vor fi acordate invenţiilor care au calităţile cerute de juriul internaţional”. Care juriu internaţional? Cel compus din 85 de experţi internaţionali ale căror nume vă provocăm să le găsiţi, pentru că par a fi secret de stat (sau de canton elveţian, cine ştie).

Fără a avea ceva cu stimata doamnă, dar ştiţi cine a mai câştigat o medalie de aur la una dintre ediţiile trecute ale acestui Salon? Andreea Marin, pentru un “Body cu chiloţel extensibil Violet by Andreea Marin Bănică”.

Ce e şi mai trist este că întreaga delegaţie a României se duce la Geneva pe bani publici şi taxele de participare sunt pe măsura dorinţei de a face profit a organizatorilor (noi alt scop pentru organizarea acestui salon nu ne putem imagina). Astfel, la taxa de participare de 1.800 euro se mai adaugă 280 euro pentru metru pătrat de stand, 135 euro pe metru liniar de paravan şi TVA-ul aferent. Să facem deci un calcul aproximativ pentru delegaţia României, care a prezentat 36 de invenţii. Având în vedere că România a avut un stand propriu, să presupunem că acesta o fi fost de 10×10 m, nu? Că doar nu înghesui 36 de invenţii pe mai puţin de atât. Deci 100 mp x 280 euro = 28.000 euro. Taxele de participare pentru cele 36 de invenţii sunt 1.800 x 36 = 64.800 euro. Punem vreo 20 m de paravan: 20 x 135 = 2.700 eur. Până aici avem aproape 100.000 euro. La asta mai adăugăm TVA şi costurile de transport şi cazare pentru delegaţia României; să zicem 2 persoane per invenţie, deci 72 persoane x 500 euro (cazare-masă) = 36.000 eur. TOTAL = 136.000 euro.

136.000 euro din banii contribuabilului român cheltuiţi pentru ce? Pentru (i) a lua ţâşpe medalii la un salon de inventică la care se dau medalii pentru orice invenţie (că deh, nu dai 1.800 euro taxă de participare degeaba); (ii) OSIM-ul nostru e printre cei care premiază şi, aţi ghicit, îi premiază tot pe ai noştri; (iii) Iran ne mai dă şi el un premiu, iar noi le întoarcem favorul, prin premiul acordat de ministrul Nicolae Burnete (care mai dă unul şi prietenilor ruşi, apropos); (iv) fraţii de peste Prut fac şi ei cum pot: dau un premiu românilor dar un al doilea şi „ursului” de la est şi tot aşa. Să curgă premiile! Fără număr! De medalii nici nu mai zicem nimic; v-am spus mai sus cum se dau, iar o listă completă cu medaliile acordate nu este disponibilă public (probabil din acelaşi motive pentru care nu putem găsi nici componenţa juriului).

Să ne uităm un pic la Global Innovation Index 2017 (GII), ştiţi voi, cel cu care se laudă Ministerul în raportul de activitate cum că suntem în top 50 ţări inovatoare la nivel mondial. Atâta doar că locul 42 pe care-l ocupăm ne clasează la coada Europei, în spatele bulgarilor (36), dar surclasăm Muntenegru (48) şi Mongolia (52), de exemplu.

Comparăm acum GII cu statele premiate la Salonul de la Geneva. Aici au fost premiate 17 state, acordându-se nu mai puţin de 52 de premii (printre acestea numărându-se şi Prize Of The State Agency For Inventions And Trademarks Of Romania – OSIM şi Prize Of The Ministry For Scientific Research And Innovation Of Romania). Aşezaţi-vă acum pe ceva comod şi stabil, vă rugăm. România a luat 7 din cele 52 de premii, clasându-se astfel pe primul loc, surclasând China şi Hong Kong (câte 5 premii), Korea, Malaezia, Taiwan şi Tailanda (câte 4 premii) şi chiar ţara gazdă, care a primit doar 3 premii.

Ştiţi vorba aia: cel mai tare din parcare şi parcarea e goală? No aşa şi cu România la Salonul de la Geneva. Cele 17 ţări premiate sunt Romania,  China,  Hong Kong, Korea,  Malaezia,  Taiwan, Tailanda,  Rusia,  Elveţia, Turcia,  Iran,  Polonia, Arabia Saudită,  Franţa,  Italia, Moldova şi Spania. Din primele 10 ţări la inovare, conform GII, doar Elveţia a luat premiu. Pffff! Întrebarea este: a participat măcar cineva din aceste ţări de top în domeniul inovării la marele salon de la Geneva? Nu ştim, broşura cu participanţii se putea achiziţiona doar la faţa locului şi costa 25 CHF. Concluzionăm că lumea buna a cercetării ştiinţifice şi inovării nu participă la astfel de evenimente. Colaboratorii noştri din străinătate nici nu au auzit de acest Salon de Invenţii.

Nu contestăm valoarea invenţiilor prezentate de România la Salonul de la Geneva, dar nu la această competiţie se măsoară valoarea unei invenţii. Dacă sunt cu adevărat valoroase aşteptăm să le vedem patentate pe pieţele internaţionale, nu la OSIM-ul nostru, unde mai mult ca sigur vor colecta praf câţiva ani, iar ulterior vor fi retrase, nemaiputându-se justifica plata taxei anuale. Din punctul nostru de vedere cheltuirea unor sume importante de bani publici nu se justifică pentru a participa la astfel de evenimente. Cercetătorii români ar fi mult mai câştigaţi dacă aceşti bani ar fi investiţi în competiţii naţionale de proiecte, care au devenit o raritate. Spre comparaţie, bugetul calculat mai sus pentru delegaţia României la Geneva e cu 36.000 euro mai mare decât cel al unui proiect de cercetare destinat formării de Tinere Echipe.