Alegerile universitare care se desfăşoară în această perioadă în cele mai multe instituţii de învăţământ superior din ţară au o miză care a fost insuficient explorată şi reliefată în dezbaterea publică. Foiletonul îşi propune totuşi să aţintească o privire cât mai profundă asupra unui proces electoral de o însemnătate aparte pentru mediul universitar românesc.
Cele aproximativ 50 de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare (Institute, de aici încolo) ale României primesc anual peste 100 milioane de Euro de la bugetul central prin aşa-numitul Program Nucleu.
Doi Mici şi un Anc (MMA) au stat la poveşti cu Mircea Ivan, (tenured associate) profesor la Indiana University School of Medicine, SUA şi prim-autor al articolului din Science care a stat la baza acordării Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 2019. Mircea este românul care s-a apropiat cel mai mult de Nobel, după George E. Palade, laureat în 1974, ambii lucrând însă în laboratoare din SUA.
Vlad Manea este în prezent membru al Academiei Mexicane de Ştiinţe, cercetător senior în cadrul UNAM, fost cercetător postdoctoral la Caltech, fost membru al Consiliului Naţional de Etică din România, are peste 2.000 de citări, iar din toamnă va începe un stagiu de cercetare de un an la Kobe University din Japonia care se va adăuga la cei 20 de ani petrecuţi deja în sistemele de cercetare ale altor ţări.
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a declarat că se va retrage de la conducerea Consiliului de Atestare a Diplomelor (CNATDCU) după ce instituţia pe care o conduce a dat un verdict de neplagiat în cazul fostului ministru al Justiţiei, Florin Iordache. La sfârşitul lui decembrie 2019, CNATDCU a decis că Florin Iordache (PSD) nu a plagiat şi documentul care valida decizia purta, conform legii, numele preşedintelui Ioan-Aurel Pop.
Să presupunem că eşti un părinte român, cu un copil capabil, care foarte probabil o să plece la învăţătură în străinătate (82% dintre părinţii de pe platforma educaţională Kidibot consideră că la un moment dat copilul lor va studia afară!).
Am luat la purecat proiectul de buget al României pe 2020 pentru a vedea cum stăm cu cercetarea. Pe scurt, prin comparaţie cu PSD-ALDE vs. PNL: aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Vă spuneam când s-a publicat aşa-zisul program de guvernare PNL că mai bine de 30% din el era copy/paste după cel al PSD-ALDE. Se pare că bugetul este 100% copy/paste.
Am urmărit mulţi ani activitatea Agenţiei Române
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior- ARACIS. Plecată dintr-o iniţiativă
corectă a ministrului Mircea Miclea, ARACIS s-a transformat, în bună tradiţie
românească, în instrumentul fabricilor de diplome universitare, aşa cum au
ajuns să fie caracterizate majoritatea universităţilor româneşti. În clasamente
internaţionale, universităţile noastre sunt la coada listei.
La UB urmează turul final al alegerilor pentru postul de Rector. Au rămas doi candidaţi: Laurenţiu Vlad şi Marian Preda. Din păcate, primul este supus unei campanii negative ongoing pe Facebook. De ce scriu despre? Pentru că încă sper că a rămas un dram de etică în universităţile din România. Ca Doctor în Ştiinţe Politice (SNSPA, nu UB) , ca om care ţine la etică şi care a cercetat îndelung relaţiile de putere, sunt dezamăgită de ce se întâmplă.
Istoria recentă ne arată că cea mai mare ameninţare la adresa sănătăţii unei instituţii academice se dovedeşte a fi mai degrabă războiul civil dintre electorii care nu mai disting între campania de lobby pentru candidatul favorit şi campania de "public shaming" sau "harassment" faţă de candidatul considerat indezirabil.
În atenţia dnei ministru Monica Anisie, cu referire la consiliile şi colegiile pe care noul Minister al Educaţiei şi Cercetării (MEC) le are în componenţă şi implicit în fila de buget.
Având în vedere noile evoluţii de pe scena politică, Doi Mici şi un Anc are următoarele cerinţe minimale de la Guvernul Orban, pentru a repune pe un făgaş normal cercetarea românească, aflată acum pe patru butuci, la nivel macro. Despre unităţi care excelează şi în ce anume constă excelenţa acestora, în episodul viitor, dar ca şi spoiler vă zicem doar atât: Înalta Poartă (MCI) are supuşi loiali.
Ministerul Cercetării pierde la rectificarea bugetară de acum 369 din cei 1.781 milioane lei alocaţi prin legea bugetului de stat pe 2019, adică -21% din banii pe care îi primiseră la începutul anului. Alocarea iniţială reprezenta deja cel mai mic procent din PIB alocat cercetării în ultimii 10 ani (adică 0,17%), mai mic chiar decât cel alocat în perioada de criză economică, din 2009 (0,23%).
Stimate dle ministru, Prof Nicolae Hurduc, vă adresăm prezenta scrisoare în contextul informaţiilor prezentate de mass-media referitoare la drepturile salariale ale directorilor generali (DGi) ai Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare (INCD).
După ce acum o săptămână vă spuneam de lefurile babane ale directorilor generali (DGi) de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare (INCD) acum să ne uităm şi la „plebe“ şi drepturile lor salariale.
În urma publicării pe blogul nostru a articolului „Un director de Institut Naţional de Cercetare din România câştigă cât preşedintele SUA“ s-a pornit o întreagă avalanşă în presă (unii citând sursa, alţii plagiind), unde a fost luat la ochi salariul directorului general al INCDS „Marin Drăcea“.
Guvernarea prin răzbunare sau din pur interes electoral şi nu prin analize temeinice care să stea la baza adoptării politicilor publice este unul dintre principalele motive pentru care PSD nu ar mai trebui să fie la cârma României.
Vă rugăm să vă aşezaţi şi să puneţi cafeluţa cât mai departe de laptop. Conform bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin Ordinul nr. 337/2019 din 23 mai 2019 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 11 iulie 2019 drepturile salariale ale directorului general (DG) de la INCD ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRĂCEA” pentru anul 2019 totalizează 1.943.000 lei!
Evoluţiile în inteligenţă artificială, automatizare, big data sau cele mai puţin tehnologice ca trenduri de îmbătrânire a populaţiei au efecte semnificative asupra meseriilor şi activităţii umane în viitor. Roboţii nu vin şi ne iau toate joburile, dar cu siguranţă multe din joburile clasice sunt în pericol de transformări semnificative pe perioada următoarelor decade.
România are în prezent trei infrastructuri majore de cercetare: ELI-NP (Laserul de la Măgurele), DANUBIUS-RI (un viitor hub pentru studiul sistemului Dunăre-Deltă-Mare) şi ALFRED (visul unui viitor Reactor Nuclear la Mioveni), Ministerul Cercetării alocând pentru acestea sume importante de bani; cel puţin 300 milioane lei, din care peste 2/3 sunt, sau au fost deja direcţionate spre primul obiectiv.
