Studenţii români au impresionat la Competiţia Globală P&G CEO Challenge 2019 0

Am vorbit cu Mihai despre birocraţia românească sufocantă, experţii evaluatori din competiţiile naţionale, plagiat, lipsa de predictibilitate în finanţarea sistemului de cercetare românesc, despre ce procent ar trebui să investească statul în competiţii de proiecte ş.a.m.d.

Acum un an, Ministerul Cercetării şi Inovării (MCI) publica pe site-ul oficial un comunicat cu titlul „Progres în inovare recunoscut la nivel mondial. România a urcat pe Locul 42“. Se făcea referire la Global Innovation Index 2017 (GII) care arăta, într-adevăr, un salt de patru locuri faţă de 2016.

În cadrul câtorva interviuri recente dl Nicolae Hurduc, ministrul Cercetării, a făcut declaraţii ce pun sub semnul întrebării validitatea Teoriei Evoluţiei. Astfel, Domnia sa a declarat pentru:

Ministerul cercetării a publicat acum câteva zile raportul de activitate pe 2018. Era şi vremea, că au răsărit ghioceii de ceva vreme. Nimic nou în raport – poveşti cu peşti şi Ilene Cosânzene. Raportul prezent diferă de cel din anul precedent, catalogat de Asociaţia Ad Astra ca „între laudă de sine şi fake-news“, prin volumul de informaţie regurgitată fără noimă pe mai bine de 40 de slide-uri.

Din când în când, aflăm cât de inutile sunt articolele academice şi despre cum sistemul ar trebui schimbat din temelii

Acolo unde nemulţumiţii văd risipă sau impostură eu văd de fapt simpla funcţionare a unui aparat de producţie. Dacă aceste reviste de mâna a treia nu ar exista probabil că nu am avea nici conţinuturile ilustre din revistele de rang internaţional. Sau, oricum nu ne-am da seama cât de valoroase sunt acestea.

Dacă mai încercă să vă vândă cineva gogoşi cum că este respectat programul de guvernare, arătaţi-le graficul de mai sus/jos şi procentele roşii din el.

Voi începe prin a enumera câteva cifre. În anul 2003 în toate ciclurile din învăţămânul preuniversitar erau înscrişi 4,3 milioane de elevi. Astăzi sunt doar 2,65 milioane.

În aşteptarea reîntoarcerii din viitor a ministrului şi secretarilor de stat de la Ministerul Cercetării şi Inovării, precum şi luând în considerare:

Cu ceva timp în urmă scriam pe acest blog un articol, „Laşitatea universitarilor“, în care deplângeam lipsa de reacţie a cadrelor didactice de la Universitatea „Al. I Cuza“ vizavi de activitatea lui Tudorel Toader ca ministru al Justiţiei.

Ministrul Cercetării, dl Nicolae Hurduc, a acordat recent un interviu pentru HotNews în care a abordat diverse subiecte, de la Laserul de la Măgurele, la bugetul cercetării, evaluatori de proiecte, competiţii naţionale etc. Reacţionăm la afirmaţiile făcute de dl ministru în articolul de mai jos.

Metarankingul Universitar - 2018 utilizează metodologia propusă de membrii High Level Experts Group, numiţi în 2016 de Ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice pentru a elabora Metarankingul Universitar - 2016.

Asociatia Ad Astra protestează în legătură cu nivelul inacceptabil al Standardelor naţionale minimale pentru acordarea titlului de doctor la unele discipline din cadrul Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). Acest Consiliu a fost înfiinţat din dorinţa de a asigura standarde uniforme de calitate tezelor de doctorat, indiferent de şcoala doctorală emitentă.

13 nov 2018: Ecaterina Andronescu a fost votată în unanimitate de conducerea PSD pentru un al patrulea mandat de ministru al Educaţiei, ultimul fiind în 2012.

Cum este posibil ca un individ precum Tudorel Toader să mai fie încă rectorul celei mai vechi universităţi din ţară? Cum de mai este încă profesor? Ce fel de cursuri poate ţine ca profesor acest individ care alături de Dragnea au făcut probabil cel mai mult rău acestei ţări în ultimii 10 ani? Cum se poate el uita în ochii studenţilor şi să le vorbească de legi, de moralitate, de etică, de dreptate?

Art. 1, alin. 1, din legea de funcţionare a Academiei Române (AR) (L752/2001) ne spune, fără drept de apel, că doar e lege: „Academia Română este cel mai înalt for naţional de consacrare ştiinţifică şi culturală, care reuneşte personalităţi din ţară şi străinătate cu realizări deosebite în ştiinţe, litere, arte şi în alte domenii ale spiritului“.

În prezent sunt peste 1.600 de infrastructuri de cercetare în România. Lista lor poate fi consultată pe ERRIS. Vă daţi seama ce luptă crâncenă trebuie să existe între acestea pentru a fi declarate „Instalaţie sau Obiectiv Special de Interes Naţional” (IOSIN) şi astfel să fie mufate direct la bugetul MCI şi eventual al fondurilor structurale de la UE. Doar 29 din cele 1.600 au în prezent statut de IOSIN. Lista lor este aici.

România are cu ce se mândri în UE! Pe lângă faptul că o vom avea pe distinsa doamnă Viorica Dăncilă în fruntea Consiliului UE din 2019, îl avem în prezent şi pe distinsul domn Dan Nica în funcţia de raportor pentru programul cadru de cercetare al Uniunii, Orizont Europa, cu un buget de peste €100 miliarde.

Având în vedere demisiile celor doi minişti, pe care remanierea guvernamentală nu i-a mai prins în fotolii, coaliţia aflată la putere caută prin dulapul cu naftalină nume noi pentru portofoliile de la Educaţie şi Cercetare.

Până se hotărăsc mai marii din politică care va fi al 4-lea ministru al cercetării în mai puţin de 2 ani ne-am gândit să vă povestim un pic despre cele 2,6 miliarde de lei contractate deja prin Programul Operaţional „Competitivitate” (POC) - Axa prioritară 1 (adică Cercetare) şi miliardele ce vor urma.

Sunt la facultate în Anglia de trei săptămâni, iar ieri mi-am întâlnit pentru prima dată tutorele. Ne-a întrebat, pe mine şi pe colega mea, care sunt două dintre cele mai importante aspecte care se caută în câmpul muncii, după absolvire. Ne-a dat un indiciu: educaţia. Eu i-am spus că mai e şi experienţa.

Săptămâna aceasta Preşedintele României a luat o poziţie publică fermă împotriva proiectului de Ordonanţă de Urgenţă care ar abroga legea cercetării avertizând „că cercetarea din România riscă să regreseze la nivelul anilor ’90”. Salutăm poziţia Preşedintelui, cu toate că am aşteptat astfel de poziţii şi anterior!