Secţiune în parteneriat cu Educativa

REPORTAJ Viaţa de student în străinătate. Trei poveşti de succes

REPORTAJ Viaţa de student în străinătate. Trei poveşti de succes

Studenţi de la universităţi din străinătate au venit la târgul RIUF de anul acesta cu sfaturi pentru tinerii români    FOTO: Educativa

Trei tineri români care studiază la universităţi de prestigiu din Suedia, Franţa şi Austria au venit la Târgul RIUF  din Capitală, din weekend, să le povestească elevilor care vor să plece la studii în afară ce beneficii şi provocări aduce viaţa de student internaţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

Marius Gâdileanu este student la Universitatea din Malmo, în Suedia, unde studiază migraţia internaţională şi relaţiile etnice. Stilul în care se învaţă acolo se bazează foarte mult pe studiul personal şi dezvoltarea gândirii critice, ca urmare, la Universitatea din Malmo se ţin foarte puţine cursuri şi seminarii pe săptămână.

Marius povesteşte că studiul migraţiei internaţionale şi al relaţiilor etnice i s-a părut foarte interesant şi este ceva ce nu a mai întâlnit nicăieri altundeva.

"E foarte interesant modul în care se studiază în Suedia. Spre exemplu, cred că, pe săptămână, nu am avut vreodată mai mult de două cursuri şi tot atâtea seminarii, în rest: studiu individual. Ca să treci examenele trebuie să stai destul de mult pe la bibliotecă. Profesorii aici mai mult te ghidează, în rest, munca de studiu e a studentului. Ei te încurajează să găseşti argumente şi să gândeşti critic. Prin comparaţie, într-o săptămână de studiu la Universitatea Bucureşti am luat mai multe notiţe ca într-un semestru la Malmo, dar gradul de aprofundare a materiei acolo este la alt nivel", explică Marius.

Studii şi cursuri de limbi străine gratuite în Suedia

Tânărul laudă sistemul de învăţământ superior din Suedia, spunând că, în afara faptului că este gratuit, oferă multe facilităţi inclusiv cursuri de limbi străine, care sunt tot gratis. "Universitatea are campus, dar acolo se duc numai studenţii care vin din afara Europei, ei fiind singurii care plătesc taxă, iar un loc în campus îi costă circa 300 de euro. Prin comparaţie, o chirie în oraş este de vreo 350-400 de euro", explică Marius.

Malmo este un oraş de mărimea Clujului, dar este port. E un loc foarte liniştit, la fel ca oamenii care locuiesc acolo, spune studentul.

Marius Gâdileanu este student la Universitatea din Malmo, în Suedia    FOTO: Adevărul

"Scandinavii sunt mult mai retraşi ca noi, mai reci, închişi, dar foarte amabili, politicoşi într-un mod prietenos, îşi păstrează distanţa. Acolo nu îţi poţi face prieteni la fel de uşor ca aici, adică nu poţi vorbi cu oricine oricând", relatează Marius.

Tânărul mărturiseşte că i-a fost greu să se adapteze societăţii scandinave. Marius a fost nevoit să renunţe la stilul său sociabil, vorbăreţ şi prietenos şi să emuleze comportamentul nordicilor pentru a se integra în lumea lor.

"Am ajuns încet încet să fiu şi eu ca ei şi nu mi-a plăcut deloc să fiu atât de retras şi când am ajuns acasă chiar am observat că am o oarecare reticenţă faţă de semeni, pe care nu aş fi avut-o înainte", spune Marius.

Singura româncă care studiază Ştiinţe Politice la Sorbona

La Sorbona, un student poate să se reprofileze şi la sfârşitul studiilor. Spre exemplu, dacă un student începe licenţa în domeniul economiei, el poate să opteze în ultimul an pentru o diplomă dublă cum ar fi istorie-economie, sau economie-ştiinţe politice.

"Dacă un student de la o universitate franceză s-a specializat în anul trei de licenţă pe ştiinţe politice, el va putea la master să se specifice tot pe asta sau pe relaţii internaţionale, drept internaţional public. La master e o specializare foarte precisă", explică Ramona Radu, studentă la Sorbona în anul III, la Ştiinţe politice.

Dacă un student român a început facultatea la Universitatea din Bucureşti, spre exemplu, el poate să o termine în Franţa, toate diplomele şi examenele fiind automat echivalate. "Spre exemplu, eu am început facultatea în România, apoi, în anul doi, m-am mutat acolo. Sunt singura româncă de la ştiinţe politice la Sorbona", povesteşte Ramona.

Ramona Radu, studentă la Sorbona în anul III, la Ştiinţe politice     FOTO Adevărul

Un student român va trebui să plătească 600 de euro în primul an, din care 400 de euro reprezintă taxa de şcolarizare şi 200 de euro - taxa pentru asistenţă socială. 

"Problema cea mai mare în Paris este că universităţile nu au cazare, studentul trebuie să-şi asigure singur partea asta. Statul îl ajută să-şi plătească cazarea în cazul în care nu lucrează sau are un venit foarte mic. Finanţarea guvernului este în jur de 200 de euro pe lună. Un student ar avea nevoie cam de 800 de euro pe lună ca să trăiască la Paris, costul fiind mare din cauza chiriei", explică Ramona.

După ce studentul a stat un an în Franţa, i se oferă şi o bursă pe criterii sociale care înseamnă în jur de 450 de euro. Când se trece la nivelul de master, studentul are acces şi la rezidenţele oferite de statul francez, un fel de cămin în care fiecare student are o garsonieră, spre exemplu. Transportul public costă circa 35 de euro/lună, acoperind toate formele de transport, de la metrou la autobuz.

Academia Diplomatică din Viena, paşaport pentru o carieră diplomatică internaţională 

Cu trei programe de studii postuniversitare (masterat), Academia Diplomatică din Viena, situată într-un fost palat imperial, se axează pe studii internaţionale şi pregătire pentru diplomaţie, în limba engleză, dar există şi cursuri în germană. Costul unui masterat de doi ani se ridică însă la 20.000 de euro.

"Eu sunt, în momentul de faţă, studentă în anul III la masteratul de studii internaţionale avansate. Educaţia pe care o primeşti aici este una interdisciplinară, adică studiezi un pic de economie, de drept european, ştiinţe politice", explică Corina Trăistaru, masterandă la Academia din Viena.

"Ce poţi face cu o diplomă de aici? Poţi să intri în diplomaţie, în primul rând, poţi să te angajezi la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sau într-o organizaţie internaţională, mai ales la Viena, unde avem şi sediu ONU. Absolvenţii se mai pot angaja în ONG-uri sau firme de consultanţă. Am colegi care au studiat economie şi s-au angajat în bănci, depinde de studiile fiecăruia, de ţara din care vine şi de ce posibilităţi i se oferă", spune Corina.

Tânăra plăteşte 10.000 de euro pe an pentru a studia doi ani la Academia Diplomatică din Viena, dar există burse şi ajutoare financiare sau împrumuturi de studii. "De asemenea, Academia are o serie de criterii pe care, dacă le îndeplineşti, atunci îţi scade jumătate din taxa de şcolarizare. În cazul meu s-a întâmplat aşa ceva şi voi plăti jumătate din taxa de şcolarizare din anul al doilea", spune tânăra.

Corina Trăistaru, studentă la Academia Diplomatică din Viena     FOTO Adevărul

Viena, capitala diplomaţiei

"Am făcut un master de studii de securitate la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, tot în cadrul Universităţii din Bucureşti şi, dorind să urmez o carieră internaţională, am căutat un al doilea masterat pe relaţii internaţionale, diplomaţie, undeva în străinătate şi am ales Viena în primul rând pentru că aici este o şcoală prestigioasă de diplomaţie şi în al doilea rând, capitala Austriei este centrul mai multor organizaţii internaţionale. Ştiu germana doar la nivel de începător, însă cursurile aici sunt şi în engleză, iar Academia oferă cursuri de limbă gratuite", spune Corina.

Tânăra studentă locuieşte chiar în cadrul şcolii, în fostul palat imperial al Împărătesei Maria Tereza. Chiria pentru o cameră în cadrul Academiei costă 370 de euro pe lună, cu mic dejun inclus. În oraş, preţurile sunt ceva mai mari însă, în jur de 400 de euro.

Corina îşi doreşte foarte mult să lucreze în organizaţii internaţionale. Ea a studiat ştiinţe politice la Universitatea din Bucureşti şi atunci a dezvoltat un interes pentru organizaţiile internaţionale.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările